Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
De cele mai multe ori, stările de oboseală cronică, depresia, stresul sunt semnalate din timp de anumite reacţii ale organismului, manifestate atât în plan fizic cât şi psihic. Atunci când aceste semnale de alarmă sunt identificate la timp şi interpretate, ele ne pot fi un aliat preţios în tratamentul preventiv.
În continuare vă prezentăm cele mai importante semne ce indică apariţia în viitor a unor stări de surmenaj psihic, astenie, stres.
Atenţie la clipitul des şi scrâşnirea dinţilor
Clipitul frecvent este o garanţie că simţim o presiune emoţională sau fizică. Când suntem relaxaţi, rata medie a clipitului este de 15-30 de ori pe minut, dar sub stres poate creşte până la 70 de ori pe minut.
Scrâşnirea dinţilor în timpul nopţii este considerată un mod de eliberare a tensiunii. Încleştarea maxilarelor sau scrâşnirea dinţilor este o reacţie recunoscută la anxietate, totuşi, majoritatea celor care scrâşnesc nu ştiu că fac asta, deoarece se întâmplă după ce adorm repede. Dar este important să fiţi atent la semne ca fărâmiţarea dinţilor, sensibilitatea mărită a danturii, dureri ale muşchilor maxilarelor şi dureri de urechi, deoarece expunerea prelungită la scrâşnire a dinţilor poate duce la dureri de cap şi la probleme ale maxilarelor.
Reacţii în lanţ, vizibile la întregul organism
Stresul declanşează un set de reacţii în lanţ în fiziologia organismului, iar rezultatul este o dezorganizare a sistemului imunitar.
În exterior, părul şi pielea dumneavoastră sunt printre primele locuri care arată existenţa unei presiuni – deci nu este de mirare că mătreaţa este cea mai obişnuită problema care afectează scalpul.
Imunitatea slăbită declanşează reacţia bacteriilor care fac ca mătreaţa să scape de sub control, să inunde şi să irite capul.
Când viaţa devine grea, se manifestă reacţia instinctivă de tip „luptă sau fugi”. Pur şi simplu, în scopul supravieţuirii, fluxurile de sânge sunt reduse în zonele mai puţin importante şi redirecţionate către muşchii esenţiali, care v-ar ajuta la nevoie să faceţi un efort fizic intens. Această lipsă de fluide creează senzaţia de uscăciune a gurii.
Stresul afectează şi respiraţia – respirăm mai scurt şi mai superficial, ceea ce poate conduce la o respiraţie urât mirositoare. Este posibilă senzaţia de greutate la înghiţire, deoarece muşchii gâtului intră în spasme, ca efect secundar al stresului.
Când e stresat, organismul pune supravieţuirea înaintea plăcerii
Stresul vă poate sabota libidoul în mai multe moduri. Când sunteţi foarte stresat, reacţia organismului este să pună supravieţuirea înaintea plăcerii. Acest lucru afectează glanda numită hipotalamus şi producţia de estrogeni sau testosteron a organismului, care dau dorinţa sexuală. Femeilor le poate fi greu să atingă orgasmul, iar bărbaţii pot manifesta impotenţă temporară, deoarece substanţele chimice eliberate de organismul stresat reduc fluxul de sânge către penis.
Efect dublu al stresului asupra bolilor de piele
Stresul emoţional poate provoca haos la nivelul pielii deoarece presiunea duce la eliberarea histaminelor în sânge. Pielea reacţionează apoi împotriva acestei enzime, ceea ce duce la mâncărime şi urticarie. Se consideră că anumite boli ale pielii, ca psoriazisul şi eczema se agravează în condiţii de stres.
Studiile asupra stresului psihologic arată că anxietatea poate reduce capacitatea sistemului imunitar de vindecare a rănilor cu până la 40%, ceea ce dublează efectul stresului asupra bolilor de piele.
Psih. Mihai MOISOIU
