Până acum, proaspetele mămici primeau indicaţia de a-şi alăpta copiii timp de cel puţin şase luni, pentru a preveni apariţia alergiilor, aversiunea faţă de mâncare şi chiar obezitatea.
Rezultatele unui studiu recent sugerează însă că bebeluşii pot primi alimente solide cu cel puţin opt săptămâni înainte de „limita” celor şase luni.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Institutul pentru Sănătatea Copiilor din cadrul University College London a pus la îndoială recomandările formulate în 2001 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), recomandări prin care femeile primeau indicaţia de a alăpta şase luni pentru ca după aceea să introducă fără probleme alimentele solide în dieta bebeluşilor.
Potrivit OMS, obiectivul era acela de a reduce alergiile alimentare şi riscul de apariţie a gastroenteritei la nou-născuţi. Experţii care au efectuat acest studiu sub îndrumarea unui medic pediatru susţin însă că politica OMS a făcut mai mult rău decât bine întrucât, ca urmare a respectării recomandărilor, bebeluşii au fost supuşi unui risc semnificativ mai mare de a suferi alergii şi de a avea carenţe de fier. În plus, potrivit cercetătorilor de la institutul londonez, alimentaţia formată exclusiv din lapte ar putea provoca o reticenţă a copiilor de a mânca alimente cu gust amărui, dar care sunt benefice pentru sănătate, lucru care ar putea duce la apariţia obezităţii mai târziu în timpul vieţii. Prin urmare, s-a sugerat modificarea politicii OMS.
Janet Fyle, reprezentanta Colegiului Britanic al Moaşelor, a declarat însă că modificarea recomandărilor oficiale ar fi „un pas înapoi făcut în beneficiul industriei producătoare de mâncare pentru bebeluşi”. Potrivit lui Fyle, există dovezi de necontestat că laptele matern aduce bebeluşilor beneficii pentru întreaga viaţă.
Pe de altă parte, foarte mulţi specialişti în neonatologie au declarat rezultatele studiului drept „oportune”, considerând că aceste sfaturi pot fi urmate instinctiv de către mame, fără a se simţi vinovate că nu au acţionat potrivit recomandărilor oficiale.