Constipaţia reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome digestive, fiind prezent la circa 17% din populaţie, dar definirea sa nu este întotdeauna simplă. În general, se consideră că o persoană prezintă acest simptom dacă are mai puţin de 3 scaune/săptămână, dificultate la defecaţie sau senzaţia de eliminare incompletă.
Deşi pare o banalitate, constipaţia poate avea urmări serioase asupra pacientului putând determina apariţia diverticulilor, a hemoroizilor, a fisurilor anale şi a afecţiunilor planşeului pelvin la femei. Mai mult, uneori apariţia unor tulburări de tranzit recente poate fi semnul unor afecţiuni severe cum ar fi: o obstrucţie colonică (cancer, volvulus, strictură), afecţiuni neurologice sau endocrine. Din aceste motive, instalarea constipaţiei necesită consult de specialitate şi, frecvent, evaluare colonoscopică, pentru a exclude o patologie organică şi abia ulterior se poate iniţia tratament simptomatic.
Din păcate, majoritatea persoanelor se autotratează cu laxative, obicei care poate avea două consecinţe nefaste: în primul rând adresarea tardivă la medic cu un diagnostic în stadiu tardiv şi apoi apariţia acomodării la laxative cu necesarul creşterii dozelor şi dezvoltarea unei dependenţe de o medicaţie care poate avea efecte secundare importante.
Tratamentul constipaţiei are trei componente: dieta, exerciţiul fizic şi terapia medicamentoasă, cu menţiunea că primele două sunt cele mai importante. Este esenţială schimbarea dietei la majoritatea pacienţilor cu creşterea aportului de fibre şi fluide şi reducerea agenţilor constipanţi (lactate, alcool, unele ceaiuri şi chiar cafeaua). Fibrele se găsesc în fructe şi legume care reprezintă cel mai eficient şi natural mod de corectare a constipaţiei, dar ele pot fi administrate şi prin preparate farmaceutice. Pentru a evita crampele şi balonările, se recomandă iniţierea cu doze mici, urmată de creşterea progresivă a cantităţilor. În plus, trebuie înţeles că acestea nu sunt laxative şi efectul lor se va instala doar după utilizarea lor zilnică pentru o perioadă de timp (săptămâni sau chiar luni). Aportul de fluide este de asemenea esenţial şi necesită consumul a 8 pahare (200-250ml) de apă zilnic. Exerciţiul fizic regulat este recomandat la toţi pacienţii cu constipaţie şi acesta poate fi de la simplu mers, la exerciţii aerobice sau sporturi de echipă în funcţie de vârsta şi posibilităţile fiecăruia.
Terapia medicamentoasă cuprinde: agenţi de volum, emoliente-lubrifiante şi laxative. Agenţii de volum sunt tratamentul ideal pe termen lung şi sunt reprezentaţi de preparate pe bază de fibre, cel mai frecvent conţinând psyllium, seminţe de in şi metil-celuloză. Emolientele pot conţine ulei de parafină, docusat de sodiu sau casantranol. Laxativele reprezintă cea mai largă clasă de preparate, dar utilizarea lor pe termen lung nu este indicată, ele fiind considerate o medicaţie de necesitate.
În concluzie, constipaţia nu trebuie neglijată, necesită frecvent evaluare medicală, iar un tratament eficient implică abordarea tuturor aspectelor menţionate şi o colaborare de durată între medic şi pacient.
Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Tel. 0729290956