Boala diverticulară

Boala diverticulară (diverticuloza) a colonului este o afecţiune frecventă la persoanele peste 50 de ani, fiind identificată în cursul colonoscopiei la peste 50% din pacienţii cu vârste între 60-80 de ani. Diverticulul reprezintă o mică pungă la nivelul peretelui colonic și apare de obicei în punctele de minimă rezistență. Cel mai frecvent, diverticulii sunt identificați în colonul sigmoid și descendent. Cauza cea mai probabilă este alimentația săracă în fibre care favorizează constipația și creșterea presiunii intracolonice.

Cea mai mare parte a oamenilor care au diverticuli nu prezintă simptome și nu se adresează medicului. Uneori aceste cazuri asimptomatice sunt diagnosticate fortuit în timpul unei colonoscopii sau clisme baritate de screening. La aproximativ 1 din 4 persoane, diverticulii determină simptome precum dureri în abdomenul inferior, balonare sau constipație, simptome care pot fi determinate și de alte patologii, diagnosticul putând fi tranșat prin colonoscopie. Cea mai frecventă complicație a bolii o reprezintă diverticulita – inflamația și eventual infecția la nivelul diverticulului. Apariția acestei patologii determină simptome mai importante: dureri abdominale severe, febră, frisoane sau chiar oprirea tranzitului intestinal (ocluzie). Riscul major îl reprezintă perforația colonului cu apariția peritonitei localizate sau generalizate care poate avea risc vital. O altă complicație importantă o reprezintă hemoragia diverticulară care uneori poate fi severă necesitând spitalizare și chiar intervenție chirurgicală.

Diagnosticul diverticulozei se realizează ușor prin colonoscopie sau clismă baritată. În cazul suspiciunii de diverticulită, aceste investigații sunt contraindicate și cea mai bună metodă de diagnostic este computer tomografia.

Cum se tratează diverticuloza? Creșterea fibrelor în alimentație diminuează simptomele și scade riscul complicațiilor. Recomandările actuale sunt de a consuma 20-35g de fibre pe zi, acestea provenind din fructe, legume și cereale. Unii medici pot recomanda evitarea nucilor, a alunelor, a semințelor, a popcorn-ului sau a susanului existând suspiciunea că acestea ar putea rămâne în diverticuli și să determine diverticulită. Se pot utiliza și medicamente care aduc un aport suplimentar de fibre în dietă. De menționat că acestea trebuie luate cu minim 250 ml de apă. Nu se recomandă utilizarea laxativelor și a clismelor evacuatorii la pacienții cu diverticuloză. Dacă există acuze frecvente și semnificative, medicul poate recomanda tratament simptomatic pentru durere, balonare sau constipație.

În cazul diverticulitei, tratamentul este mai agresiv. În formele ușoare se poate recomanda doar repaus la pat, dietă hidrică, antibiotice și antalgice, dar formele severe de diverticulită necesită spitalizare cu întreruperea alimentației orale și administrarea de antibiotice intravenos. În cazurile grave sau în recidivele frecvente de diverticulită se poate recomanda și intervenție chirurgicală cu rezecția segmentului de colon afectat.

Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Tel. 0729290955