Monitorizarea prin imagistică medicală ajută la diagnosticarea rapidă a cancerului pulmonar

Monitorizarea tumorilor prin imagistică medicală ar putea ajuta la o diagnosticare mai rapidă a cancerului pulmonar, deoarece nodulii de mici dimensiuni şi cu un ritm lent de creştere descoperiţi în plămâni nu se transformă în tumori în primii doi ani de la descoperirea lor, relatează Reuters.
Acest studiu, publicat în New England Journal of Medicine, ar putea să îi ajute pe medici să aleagă mai uşor momentul în care să înceapă o formă mai agresivă de tratament împotriva cancerului pulmonar. Această descoperire ar putea, totodată, să îi ajute pe pacienţi să evite formele de terapie agresivă care nu sunt necesare atunci când medicii descoperă diverse leziuni la nivelul plămânilor.
Cancerul pulmonar, forma de cancer care face cele mai multe victime, în fiecare an, în Statele Unite ale Americii şi la nivel mondial, este cel mai adesea diagnosticat în fază terminală, după răspândirea bolii în organism. Această boală face peste 159.000 de victime în fiecare an în SUA.
Studiul face parte dintr-o campanie de sănătate publică mai largă, care are scopul de a alcătui un ghid de proceduri care să îi ajute pe medici să decidă ce măsuri medicale să ia atunci când imaginea unor astfel de tumori, descoperite adeseori din întâmplare, apare pe o tomografie.
Imagistica medicală realizată cu ajutorul tomografului poate să detecteze tumorile, însă acest procedeu de investigaţie relevă, de regulă, o varietate de excrescenţe, dintre care unele pot să nu fie tumori. Adeseori, singura modalitate de face diferenţa între o tumoare canceroasă şi o simplă excrescenţă este biopsia, considerată însă o procedură medicală invazivă şi periculoasă.
Un ghid de proceduri medicale pentru acest tip de investigare a nodulilor pulmonari nu există în prezent, au explicat James Mulshine, de la Rush University Medical Center din Chicago, şi David Jablons, de la University California San Francisco Cancer Center.
Un bun ghid de proceduri medicale ar putea face ca imagistica pulmonară să devină o metodă practică, a declarat Rob van Klaveren, de la Erasmus Medical Center din Rotterdam, coordonatorul acestui studiu.
Pentru moment, tomografiile pulmonare de rutină reprezintă o metodă nepractică, din cauza costului prea mare şi din cauza faptului că foarte mulţi pacienţi sunt rechemaţi pentru analize suplimentare.
Medicii au testat 7.557 de voluntari prezentând un risc sporit de cancer pulmonar, deoarece erau foşti sau actuali fumători. Toţi voluntarii au efectuat teste de imagistică pulmonară, medicii măsurând dimensiunile fiecărui nodul suspect.
Voluntarii care aveau noduli cu o grosime de peste 9,7 milimetri sau excrescenţe de peste 4,6 milimetri care creşteau suficient de repede pentru a-şi dubla volumul la fiecare 400 de zile au fost rechemaţi pentru analize suplimentare. Dintre cele 196 de persoane din această categorie, 70 au fost diagnosticate ulterior cu cancer pulmonar, iar 10 alte cazuri au fost descoperite în anii următori.
Din cele 7.361 de persoane testate negativ în timpul acestui studiu, doar 20 au dezvoltat ulterior cancer pulmonar.
În a doua rundă de teste, efectuate un an mai târziu, 1,8% dintre pacienţi au fost trimişi la medici pentru analize suplimentare, deoarece aveau noduli pulmonari mari sau cu un ritm de creştere rapid. Mai mult de jumătate dintre aceşti pacienţi au fost diagnosticaţi ulterior cu cancer pulmonar.
"Dacă testele medicale spun că nu ai cancer pulmonar, atunci probabil nu ai aşa ceva", au explicat cercetătorii. "Şansele de descoperire a cancerului pulmonar la un an sau doi ani după un prim set de teste al căror rezultat a fost negativ au fost de una la o mie, respectiv trei la o mie", au adăugat autorii studiului.
Studiul face parte dintr-un proiect medical mai mare, numit NELSON, al cărui scop este de a afla dacă un program de imagistică medicală ar putea, pe termen lung, să reducă rata deceselor provocate de cancerul pulmonar cu 25%. Rezultatele finale ale acestui proiect vor fi cunoscute în 2015.