Este o afecţiune frecventă mai ales în rândul femeilor şi se caracterizează prin dureri abdominale recurente localizate la nivelul hipocondrului drept (subcostal), în absenţa litiazei biliare veziculare. Frecvenţa bolii este dificil de apreciat, deoarece mulţi pacienţi nu se adresează medicului şi, în plus, nu există criterii standard de diagnostic. Totuşi, se cunoaşte că în Statele Unite, în jur de 15% din colecistectomii sunt realizate pentru această indicaţie, iar în România, acest procent este cu siguranţă mai mare.
Care sunt simptomele? Cel mai frecvent, pacienţii acuză dureri în hipocondru drept (sub rebordul costal, în partea dreaptă a abdomenului superior) care apar la 30-60 de minute după prânzurile grase şi de obicei durează 1-4 ore. În general, bolnavii consideră că au „dureri de ficat” şi se prezintă la medic cu acest „diagnostic”. Durerea se poate asocia cu greţuri şi, mai rar, cu vărsături bilioase. Examenul obiectiv efectuat de medic este normal şi permite excluderea altor afecţiuni cu acuze similare. Dacă apar simptome suplimentare: febră, frisoane, stare generală alterată, durere foarte intensă, trebuie considerată ipoteza apariţiei unei colecistite acute alitiazice care necesită frecvent tratament chirurgical.
Cum se diagnostichează? Din păcate, nu există nici un examen de laborator sau imagistic care să permită stabilirea cu certitudine a diagnosticului de colecistopatie cronică nelitiazică. În aceste condiţii, evaluarea pacientului de către un specialist cu experienţă este esenţială pentru o supoziţie corectă diagnostică. Sunt necesare probele de inflamaţie, probele hepatice sau pancreatice pentru a infirma supoziţia de colecistită acută, litiază coledociană, hepatită sau pancreatită. Ecografia abdominală este un examen de mare importanţă care poate exclude în primul rând prezenţa calculilor, dar şi alte patologii regionale (icter mecanic, tumori hepatice, pancreatice). Endoscopia digestivă superioară este necesară în multe cazuri pentru eliminarea unei suspiciuni de ulcer sau gastroduodenită.
Ce opţiuni terapeutice există? Pe primul plan se află dieta - trebuie evitate alimentele care pot declanşa crizele: grăsimi, prăjeli, afumături, sosuri etc. Tratamentul medicamentos constă în medicaţie coleretică utilă pentru ameliorarea drenajului biliar cu reducerea consecutivă a frecvenţei crizelor şi medicaţie simptomatică (antispastice) care se administrează în criză pentru scăderea intensităţii acesteia. Tratamentul chirurgical (colecistectomia laparoscopică) este considerat ultima soluţie terapeutică în cazurile selecţionate de gastroenterolog: cazuri care nu răspund la medicaţie sau cazuri care prezintă o intensitate crescută a durerilor abdominale.
Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Tel. 0729290956