Beneficiile pe care exerciţiile fizice le aduc organismului diferă în funcţie de rasă şi de sex, potrivit unui studiu recent publicat în Journal of Lipid Research, informează Reuters.
Studiul se bazează pe datele medicale culese din dosarele medicale a peste 15.000 de pacienţi afro-americani şi caucazieni, bărbaţi şi femei, care au participat, începând cu sfârşitul anilor \'80, la o vastă acţiune de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei americane, intitulată Atherosclerosis Risk in Communities Study.
Potrivit rezultatelor acestui studiu, persoanele care au practicat exerciţii fizice lejere timp de o oră, în fiecare săptămână, sau exerciţii fizice de intensitate moderată timp de o jumătate de oră, în fiecare săptămână, au prezentat concentraţii crescute de "lipoproteină cu densitate mare" (HDL), benefică pentru inimă, cunoscută şi sub denumirea de "colesterol bun".
Potrivit acestui studiu, "exerciţiile fizice lejere" se referă la diverse activităţi sportive precum mersul pe jos de plăcere, bowling şi ridicarea unor greutăţi pentru definirea masei musculare. "Exerciţiile moderate" implică activităţi sportive de o intensitate puţin mai ridicată, precum baschet, treking montan şi dansul modern.
Echipa de cercetători, coordonată de Keri Monda de la Universitatea North Carolina din Chapel Hill, a descoperit faptul că exerciţiile fizice de intensitate sporită produc în general o scădere a concentraţiei de trigliceride dăunătoare, însă numai în cazul populaţiei caucaziene.
Cercetătorii americani au descoperit că activitatea fizică intensă reduce riscul de blocare a arterelor din cauza lipoproteinei cu densitate mică (LDL), denumită şi "colesterol rău", în cazul femeilor, însă nu şi al bărbaţilor. Ei susţin, totodată, că exerciţiile fizice reduc în general concentraţia totală a colesterolului din organism, însă doar în cazul femeilor de culoare.
Oamenii de ştiinţă consideră că aceste variaţii sunt provocate de diferenţele hormonale dintre femei şi bărbaţi şi de diferenţele genetice dintre rase.
Totodată, cercetătorii americani au recunoscut că o parte dintre informaţiile care au stat la baza acestui studiu au fost obţinute în urma completării unor chestionare, iar această tehnică standard, folosită de multe ori în studiile medicale pe termen lung, nu prezintă un nivel de acurateţe de 100%.