Călătoriile pe distanţe mari dublează riscul de producere a cheagurilor de sânge, putând conduce chiar la accidente fatale, acest risc fiind direct proporţional cu lungimea călătoriei, informează Reuters.
În urma analizării a 14 studii anterioare, cercetătorii au descoperit că, în general, călătoriile sunt asociate cu un risc de aproape trei ori mai mare de apariţie a trombozelor venoase (VTE) - cheaguri de sânge formate la nivelul venelor, adeseori în venele din picioare.
Dacă un astfel de cheag se desprinde din locul unde s-a format, călătoreşte prin corp şi ajunge la plămâni, putând să provoace un embolism pulmonar, o afecţiune de regulă fatală.
Câteva decese ale unor persoane cunoscute pe plan mondial au atras atenţia asupra riscului VTE în rândul călătorilor, în special în rândul pasagerilor care zboară cu avionul pe rute foarte lungi. Experţii consideră că o combinaţie de factori - deshidratare şi multe ore petrecute în scaun, în poziţii incomode - explică motivul pentru care anumite persoane suferă din cauza acestor cheaguri de sânge.
Cu toate acestea, nu toate studiile au descoperit o legătură clară între călătorii şi VTE. Pentru a analiza aceste discrepanţe, cercetătorii au efectuat acest studiu, ale cărui concluzii au fost publicate în Annals of Internal Medicine, analizând cele 14 studii prin care au fost chestionaţi peste 4.000 de pacienţi suferind de VTE.
Unele dintre aceste studii au comparat pacienţii suferind de VTE cu un grup de "control", alcătuit din persoane care au prezentat în trecut câteva posibile simptome VTE, dar care nu au făcut cheaguri sangvine. Această comparaţie conţine un risc implicit de eroare, deoarece grupul de control prezintă un risc de apariţie a cheagurilor sangvine mai mare decât cel mediu.
În alte studii, grupul de control era alcătuit din persoane sănătoase, selecţionate din populaţia de rând - fiind astfel mai aproape de a capta adevărata esenţă a legăturii dintre VTE şi călătorii, a explicat Divay Chandra de la Harvard School of Public Health din Boston.
Riscuri mari
Când au analizat doar aceste studii, oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele care călătoresc sunt supuse unui risc de aproape trei ori mai mare de apariţie a cheagurilor sangvine, comparativ cu persoanele care nu călătoresc.
Acest risc devine şi mai mare, crescând direct proporţional cu durata călătoriei, cu 18 procente la fiecare două ore pentru orice tip de călătorie şi la 26 de procente la fiecare două ore de zbor cu avionul.
Persoanele care călătoresc pe distanţe lungi ar trebui să fie conştiente de acest risc şi să recunoască simptomele.
Simptomele produse de formarea unor cheaguri sangvine în venele picioarele se manifestă prin durere, fierbinţeală, umflături şi roşeaţă ale membrelor inferioare. Dacă cheagurile pornesc spre plămâni, ele pot să provoace dificultăţi respiratorii, dureri la nivelul pieptului sau o tuse prin care se elimină sânge.
Pentru reducerea riscului de producere a VTE, medicii recomandă pasagerilor din cursele aeriene lungi să se mişte periodic şi să îşi întindă picioarele, să bea apă suficientă, pentru a rămâne bine hidrataţi.
Există câteva categorii expuse mai mult în faţa riscului de producere a cheagurilor sangvine: pacienţii care suferă de cancer, persoanele care au suferit recent o operaţie majoră, precum cea de reconstrucţie a şoldului, femeile însărcinate care urmează un anumit tratament. Toate aceste persoane ar trebui să discute cu medicii lor despre precauţiile pe care ar trebui să le ia în timpul călătoriilor pe care le vor întreprinde.