Refluxul gastroesofagian este definit ca simptomele cronice sau leziunile esofagiene determinate de întoarcerea acidului gastric în esofag. Boala este frecventă mai ales în ţările occidentale unde poate afecta până la 20% din populaţie. În România, nu există date epidemiologice certe, dar se remarcă o creştere a frecvenţei în ultimii ani, datorită adoptării stilului de viaţă occidental.
Cel mai important simptom al bolii este pirozisul (senzaţia de arsură retrosternală). Pacienţii mai pot prezenta regurgitaţii acide, hipersalivaţie, greaţă, dureri retrosternale (este necesar consultul gastroenterologic la pacienţii cu dureri în piept fără cauză cardiacă identificată), disfagie (dificultate la înghiţire – apare doar în formele complicate). Există şi acuze extradigestive: răguşeală, tuse cronică, simptome de astm bronşic (refluxul acid poate fi unul din factorii declanşanţi sau agravanţi ai astmului bronşic), carii dentare sau hipersensibilitate gingivală.
Cum se stabileşte diagnosticul? În condiţiile absenţei unor semne de alarmă, boala de reflux gastroesofagian poate fi diagnosticată clinic: istoric amănunţit şi examen obiectiv normal. Acest diagnostic este indicat să fie stabilit de un gastroenterolog, dar poate fi realizat şi de medicul de familie (cu experienţă). În general, la persoanele cu istoric tipic, se recomandă tratament de probă timp de 7 zile, ulterior stabilindu-se conduita terapeutică pe termen lung. Cel mai important este să nu fie stabilit prea uşor acest diagnostic şi, de fapt, pacientul să aibă boli grave cum ar fi cancerul esofagian sau gastric.
Boala de reflux gastroesofagian necomplicată nu determină mortalitate, dar poate afecta sever calitatea vieţii şi productivitatea muncii. În schimb, după zeci de ani de evoluţie, pot apărea complicaţii serioase: stenoză esofagiană peptică, esofag Barrett (o afecţiune care poate evolua spre cancer esofagian), astm bronşic, laringită cronică şi cancer laringian. La pacienţii la care diagnosticul clinic nu este cert sau la persoanele cu istoric vechi de arsuri retrosternale se recomandă endoscopie digestivă superioară pentru evidenţierea leziunilor care apar în esofag (esofagită), a unor eventuale complicaţii şi pentru excluderea altor afecţiuni.
Se poate trata? Există terapii eficace pentru ameliorarea sau dispariţia simptomelor, atât medicale, cât şi chirurgicale (indicate doar ca ultimă soluţie, mai ales când există şi hernie hiatală). În general, tratamentul iniţial recomandat de gastroenterolog constă în tratament medicamentos de probă şi măsuri igieno-dietetice: evitarea anumitor alimente, a prânzurilor abundente, a meselor înainte de culcare, a fumatului, ridicarea capului patului (la persoanele cu pirozis nocturn sever). Pacienţii care răspund la această terapie vor continua medicaţia conform recomandărilor medicului. În schimb, cei care nu prezintă răspuns, necesită efectuarea unei endoscopii digestive superioare şi reevaluarea cazului.
 

Dr. Cătălin SFARTI
Medic specialist gastroenterolog
Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi
Tel. 0729290956

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Boala de reflux gastroesofagian - posibilă cauză a astmului bronşic.

Comentarii