Exerciţiile care implică mişcarea limbii şi atingerea boltei palatine reduce severitatea simptomelor pacienţilor care suferă de sindrom apneic obstructiv al somnului moderat (OSA), potrivit unui studiu publicat în American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, relatează reuters.com.
OSA este o afecţiune prin care muşchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului, împiedicând accesul oxigenului în plămâni. Aceste tulburări, cunoscute sub numele de "apnee", sunt urmate de un sforăit puternic şi de o respiraţie dificilă. Persoana este obligată în cele din urmă să se trezească, deoarece face eforturi tot mai mari să respire. Aceste simptome contribuie la o calitate proastă a somnului, urmată de o oboseală cronică în timpul zilei.
Un studiu recent a relevat faptul că persoanele care cântă la didgeridoo îşi antrenează muşchii căilor respiratorii superioare şi "îşi ameliorează semnificativ starea provocată de OSA şi de simptomele asociate", potrivit echipei de cercetători condusă de Geraldo Lorenzi-Filho, de la University of Sao Paulo Medical School din Brazilia. Didgeridoo este un instrument australian de suflat, folosit de populaţia aborigenă, în forma unui tub de lemn, care scoate un sunet grav, asemănător buciumului românesc.
Cercetătorii au ales un set de exerciţii izometrice şi izotonice pentru limbă şi bolta palatină (zona orofaringiană), derivate din tehnicile terapeutice de ameliorare a dicţiei, care implică aspiraţie, înghiţit, mestecare, respiraţie şi discurs. În cadrul acestui studiu, 31 de voluntari au fost desemnaţi să efectueze acest regim de exerciţii speciale, care trebuiau făcute timp de 30 de minute în fiecare zi, timp de trei luni, sau să mimeze terapia "respiraţiei adânci".
După trei luni, coeficientul mediu apneic-hipopneic, ce reprezintă suma apneelor şi a hipopneelor - episoade de respiraţie superficială) într-o oră de somn, a scăzut semnificativ, de la 22,4 la 13,7 într-o oră, în grupul voluntarilor care au apelat la setul de exerciţii speciale. În plus, coeficientul intitulat Pittsburgh Sleep Quality s-a îmbunătăţit de la 10,2 la 6,9 puncte, intensitatea sforăitului a scăzut de la "foarte tare" la "asemănătoare cu intensitatea respiraţiei", iar scorul de pe scala Epworth a scăzut de la 14 la 8 puncte.
Medicii au remarcat faptul că circumferinţa gâtului voluntarilor din acelaşi grup a scăzut de la o medie de 39,6 centimetri la 38,5 centimetri, sugerând faptul că exerciţiile pe care le-au efectuat au produs "o remodelare a căilor respiratorii superioare".
În schimb, în grupul voluntarilor care nu au recurs la aceste exerciţii, medicii nu au constatat nici o modificare.