Muzica ritmată combate stresul, iar cea veselă binedispune oamenii, făcându-i pe aceştia să creadă că toţi cei din jurul lor sunt la fel de fericiţi ca şi ei, au descoperit cercetătorii britanici, informează dailymail.co.uk.
Coordonatorul acestui studiu, Joydeep Bhattacharya, a testat efectul produs de 120 de cântece şi sunete asupra stării de dispoziţie a 46 de voluntari. Aceştia au fost rugaţi să asculte calupuri de câte 15 secunde de muzică şi diverse sunete, apoi le-au prezentat o selecţie de figuri ale unor persoane, pe care voluntarii a trebuit să le încadreze în secţiunile "vesel", "trist" şi "neutru".
Cercetătorii britanici au descoperit, astfel, că diversele genuri de muzică ascultate pot schimba radical modul în care oamenii percep persoanele din jurul lor. De exemplu, persoanele care au ascultat piese ale trupei Girls Aloud sau Simfonia a IX-a de Beethoven credeau în acele momente că şi celelalte persoane din jurul lor se aflau într-o dispoziţie bună. În schimb, cei care au ascultat jazz sau piese semnate de artişti precum Morrissey sau Joy Division credeau că toţi ceilalţi sunt trişti şi deprimaţi.
De asemenea, s-a descoperit că muzica ritmată îi face pe oameni să suporte mai uşor stresul cotidian şi le creează iluzia că sunt înconjuraţi de persoane fericite şi vesele.
Chiar şi un mic calup de doar 15 secunde de muzică este suficient pentru a influenţa percepţia oamenilor asupra celor din jur - de la colegii de la locul de muncă la prietenii apropiaţi -, au explicat cercetătorii de la Universitatea din Londra.
Cercetătorii au remarcat faptul că percepţia oamenilor poate fi influenţată atât de sunetele "vesele", precum valurile mării ajunse la ţărm, lemnele care ard pe foc şi ciripitul păsărelelor, cât şi de sunetele "triste", precum împuşcăturile, rafalele puternice de vânt sau zgomotul utilajelor industriale.
Printre piesele vesele pe care le-au ascultat voluntarii s-au numărat secvenţe din "Take Five" de Dave Brubeck, "Tubulas Bells" de Mile Oldfield, "Theme To Local Hero" de Mark Knopfler şi mai multe fragmente din partituri clasice semnate de Bach, Handel şi Beethoven.
Piesele triste au inclus secvenţe de jazz semnate de Charlie Parker, dar şi câteva pasaje din piesele rock ale trupei Deep Purple.
Senzorii electrici, aplicaţi pe fruntea fiecărui voluntar, au relevat faptul că muzica activează zona din partea emisferei cerebrale asociată cu stimulii vizuali.
Experţii britanici sunt de părere că efectele pot fi şi mai pronunţate dacă oamenii aleg să asculte un gen de muzică cunoscut dinainte.