Colonul sau intestinul gros este o parte importantă a tubului digestiv care are rolul de a stoca resturile alimentare şi de a reabsorbi apa şi mineralele. Cancerul colo-rectal a devenit a doua cauză de mortalitate prin cancer în Statele Unite şi, probabil, va deveni şi în România, dacă populaţia nu este informată şi nu ia măsurile necesare. Deja, în ultimii ani, frecvenţa s-a dublat: de la 2971 de cazuri în 1994 s-a ajuns la 5185 de cazuri noi în 2002.

Simptomele care trebuie să aducă oamenii la gastroenterolog sunt: rectoragiile (sânge în scaun), diareea sau constipaţia nou apărute care nu dispar cu regim sau tratament prescrise de medicul de familie, senzaţia falsă de a avea scaun, durerile abdominale persistente şi care nu se ameliorează cu calmante, modificarea aspectului scaunului (mai subţire, “în creion”) şi scăderea în greutate (>5Kg/2-3luni, fără dietă de slăbire). Orice persoană (în special după 50 de ani) care prezintă unul sau mai multe dintre aceste simptome trebuie să se prezinte la gastroenterolog pentru programare la o colonoscopie.

De reţinut că, în afară de simptome, există şi anumiţi factori de risc crescut care trebuie cunoscuţi de populaţie şi care trebuie să aducă oamenii la medic: rude apropiate cu cancer de colon, cancere numeroase în familie, istoric personal de polipi de colon, de cancer de colon (tratat anterior), de boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică. Un factor de risc mediu (imposibil de evitat din păcate) este vârsta de peste 50 de ani: se spune că, după 50 de ani, fiecare persoană ar trebui să îşi facă o dată în viaţă o colonoscopie de control, deoarece, uneori, cancerul de colon poate să nu aibă nici un simptom.

Poate fi diagnosticată această maladie înainte de a fi prea târziu? Este o boală fără speranţă? Sunt întrebări la care răspunsurile sunt din fericire, optimiste. Pentru diagnostic, pot fi utilizate multiple investigaţii; cele mai răspândite sunt: colonoscopia, clisma baritată, computer tomografia şi testul hemoragiilor oculte. Cea mai bună metodă diagnostică este considerată colonoscopia care trebuie efectuată la toate persoanele de peste 50 de ani o dată în viaţă şi la oamenii cu simptomele sau factorii de risc menţionaţi (după un consult gastroenterologic). De ce suntem optimişti? În primul rând, pentru că aproape întotdeauna, cancerul de colon se dezvoltă dintr-un polip care nu este (încă) de natură canceroasă. Dacă pacientul se prezintă la medic la timp şi dacă este diagnosticat prin colonoscopie cu polipi colonici (leziuni precanceroase), aceştia pot fi îndepărtaţi chiar fără intervenţie chirurgicală şi persoana nu va mai face cancer. Chiar dacă pacientul are deja cancer, cu cât este diagnosticat mai repede, cu atât are şanse mai mari să se vindece. CANCERUL DE COLON SE VINDECĂ ÎN 90% din cazuri în stadii incipiente şi doar în 5-10% din cazuri în stadiile avansate.

În concluzie, cel mai important lucru pentru a stopa acest asasin este să vă adresaţi medicului pentru un diagnostic precoce.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cancerul colo-rectal: asasinul poate fi oprit.

Comentarii