Adolescenţii de sex masculin care consumă cu regularitate peşte beneficiază de o mai bună funcţionare a creierului lor, potrivit unui studiu recent publicat în revista Acta Pediatrica, informează Reuters.
Cercetătorii suedezi au descoperit că dintre cei 5.000 de băieţi pe care i-au monitorizat începând cu vârsta de 15 ani, cei care consumau peşte mai mult de o dată pe săptămână au obţinut scoruri mai mari la testele de inteligenţă pe care le-au susţinut când au împlinit 18 ani.
Cercetătorii consideră că acizii graşi din peşte, în special cei din somon, macrou şi ton, au o mare importanţă în dezvoltarea timpurie a creierului şi în menţinerea sănătăţii cerebrale de-a lungul întregii vieţi.
De asemenea, copiii ai căror mame au consumat peşte în timpul sarcinii, cu regularitate, obţin rezultate mai bune la testele de inteligenţă, iar persoanele în vârstă, care au consumat peşte în mod regulat de-a lungul vieţii lor, prezintă riscuri mult mai mici de a se îmbolnăvi de maladiile cognitive degenerative, potrivit unor studii anterioare.
Acest studiu a fost primul efectuat pe scară largă în domeniul efectelor avute de peşte asupra nivelului de inteligenţă al adolescenţilor, a explicat Maria Aberg, de la Universitatea din Goteborg.
Potrivit cercetătoarei suedeze, perioada adolescenţei târzii este critică pentru "plasticitatea" creierului, fiind momentul în se definesc inteligenţa, personalitatea şi comportamentul social. Plasticitatea reprezintă capacitatea creierului de a reorganiza conexiunile dintre celulele neuronale, ca răspuns la experienţele normale din viaţă, precum deprinderea unor aptitudini noi.
Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 4.792 de adolescenţi de sex masculin care au completat un chestionar detaliat despre dieta şi stilul lor de viaţă, atunci când aveau 15 ani. Aceiaşi participanţi au susţinut un test standard de inteligenţă când au ajuns la vârsta de 18 ani.
Echipa condusă de Maria Aberg a descoperit că băieţii care au consumat peşte mai mult de o dată pe săptămână au obţinut scoruri mai mari. Această observaţie a rămas valabilă şi atunci când cercetătorii au luat în calcul şi alţi factori care influenţează dieta copiilor şi scorurile lor obţinute la testele de inteligenţă - precum nivelul de educaţie al părinţilor şi statutul socioeconomic al familiilor din care provin.
Cercetătorii suedezi au declarat că este prea devreme pentru a stabili un set de recomandări în privinţa dietei adolescenţilor şi că este nevoie de o serie de studii suplimentare.