Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Conopida este o plantă anuală din familia verzei. Partea comestibilă o reprezintă mugurii tineri de flori, de culoare albă. Aceştia sunt acoperiţi de mai multe straturi de frunze. Mark Twain spunea despre conopidă, metaforic vorbind, că este „o varză cu studii superioare”, gândindu-se la beneficiile nutriţionale ale acesteia. Conopida nu ar trebui să lipsească din alimentaţia noastră de bază.
Una dintre cele mai sănătoase legume
Calităţile sale nutriţionale o plasează printre cele mai sănătoase legume care, printre multiplele sale calităţi, are şi potenţial anticancerigen.
Puţini sunt cei care ştiu că această legumă conţine la fel de multă vitamina C ca şi portocalele: 60 mg/100 g. O porţie de 200 g de conopidă acoperă necesarul zilnic de vitamina C şi întăreşte imunitatea înainte de venirea sezonului rece. Conopida este o sursă importantă de acid folic, potasiu şi vitamina B6. Ea este alimentul perfect pentru persoanele care au probleme cu greutatea, cu condiţia ca aceasta să nu fie combinată cu sosuri cu multe grăsimi. 100 de grame de conopidă crudă conţin doar 24 de calorii. Această legumă oferă senzaţia de saţietate datorită fibrelor pe care le conţine (2,5 grame/100grame).
Principalul compus al conopidei este sulforafanul, care contribuie la producerea enzimelor de care organismul nostru are nevoie. Ea conţine şi o cantitate foarte mare de potasiu, vitaminele B, B2, C, calciu, magneziu, dar şi fier. Pentru a beneficia din plin de toate elementele nutritive ale conopidei este bine ca aceasta să fie consumată cât mai repede după ce a fost culeasă, de preferinţă în stare semicrudă sau preparată la abur.
Consumul de conopidă poate fi un puternic inamic al unor afecţiuni foarte frecvente, putând preveni anemia, acţionând la nivelul sistemului cardiovascular, ajutând la combaterea bolilor de inimă şi a atacului cerebral sau reglând tensiunea arterială. Un efect benefic îl are şi asupra oaselor şi metabolismului celular. Conopida este benefică şi în prevenirea cataractei şi a altor afecţiuni oftalmologice. În urma unor studii efectuate în Europa şi Statele Unite ale Americii, s-a observat că este una dintre cele mai importante metode naturiste de luptă împotriva cancerului. Conform unor studii, bărbaţii care consumă conopidă prezintă un risc mult mai scăzut de a face cancer de prostată. S-a vorbit chiar şi de efectul benefic pe care aceasta îl poate avea asupra danturii, ca urmare a conţinutului de fosfor.
Utilizare şi conservare
Atunci când cumpăraţi conopidă, trebuie să vă asiguraţi că aceasta nu „zace” de luni de zile în rafturile magazinelor. Conopida trebuie să aibă frunzele de un verde strălucitor, acestea fiind cele care indică cât este de proaspătă. De asemenea, inflorescenţa trebuie să fie compactă, să aibă culoarea alb-crem şi să nu aibă pete. În stare crudă, aceasta poate fi păstrată într-o pungă de plastic în frigider aproximativ zece zile. Dacă este gătită, se strică mai repede, trebuind ţinută într-un recipient închis ermetic câteva zile. Gustul şi mirosul conopidei devin mai puternice pe măsură ce aceasta este mai veche.
Dacă doriţi să congelaţi conopida, înainte să o puneţi în pungi, trebuie să o fierbeţi aproximativ trei minute.
Pentru a curăţa conopida, îndepărtaţi coada şi frunzele exterioare. După ce o ţineţi câteva minute sub un jet puternic de apă rece, puteţi să o tăiaţi în bucăţi potrivite.
Aceasta poate fi servită fiartă sau preparată la abur ca garnitură împreună cu alte legume. De asemenea, poate fi coaptă la microunde sau la cuptor. În timpul preparării, conopida emană un miros puternic. Pentru a-l elimina, adăugaţi în apa în care puneţi conopida coajă de pâine.
Conopida este ideală pentru prepararea ciorbelor şi a sufleurilor. Poate fi consumată şi în stare crudă, reprezentând un ingredient foarte apreciat în pregătirea salatelor, dar este foarte gustoasă şi murată.
