Acest studiu, realizat de cercetătorii francezi, reprezintă o nouă pistă de cercetare pentru dezvoltarea unor noi strategii terapeutice cu efecte secundare limitate. Studiul, publicat în revista Journal of Clinical Investigation, relevă faptul că celulele imunitare (limfocitele T auxiliare sau "CD4+ "), care au în mod normal funcţia de a lupta împotriva microbilor, pătrund în creierul bolnavilor şi ucid neuronii.
"Am constatat cu surprindere că o anumită categorie de celule albe prezente în sânge, limfocitele T, erau prezente în număr mare în creier, în momentul autopsiei pacienţilor care au suferit de maladia Parkinson. Aceste celule, care sunt esenţiale pentru sistemul imunitar, sunt absente, în mod normal, din creier, din cauză că pot să contribuie la apariţia unor inflamaţii cerebrale în cazul bolnavilor de Parkinson", au declarat Etienne Hirsch şi Stéphane Hunot, de la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris.
La şoarecii suferind de maladia Parkinson, cercetătorii au observat o "foarte netă ameliorare a maladiei" în cazul animalelor care nu aveau celulele CD4+.
După ce au determinat rolul acestor celule ucigaşe, cercetătorii au dorit să afle în ce fel acestea procedează pentru a ucide celulele nervoase. Ei au aflat că celulele albe, infiltrate în creier, folosesc o anumită moleculă, denumită "FasL", pentru a reuşi să omoare celula nervoasă. Acţiunea lor produce şi inflamaţii toxice la nivelul celulelor înconjurătoare, care sprijină şi hrănesc sistemul nervos.
Împiedicarea pătrunderii acestor celule imunitare în creier ar putea să încetinească evoluţia maladiei, au afirmat cercetătorii.
Maladia Parkinson, o boală neurologică invalidantă ce afectează 1% din persoanele trecute de 65 de ani, se manifestă prin tremurat în starea de repaus, rigiditate şi dificultatea de a iniţia orice mişcare, simptome datorate morţii lente şi progresive a neuronilor ce produc o substanţă chimică cu rol de mesager, dopamina.
Persoanele care iau în fiecare zi antiinflamatorii prezintă un risc mai scăzut de a se îmbolnăvi de Parkinson, potrivit mai multor studii recente.
Din acest motiv, cercetătorii francezi consideră că rezultatul studiului lor va putea să contribuie la descoperirea unor medicamente antiinflamatorii mai eficiente, a căror acţiune să fie strict orientată către celulele care pătrund la nivelul creierului.