Copiii de până la doi ani nu ar trebui lăsaţi să se uite prea mult la televizor, căci acest lucru ar putea avea mai multe efecte negative decât pozitive asupra dezvoltării lor ulterioare. Profesorul Dimitri A. Christakis, expertul în pediatrie care a emis această ipoteză, şi-a exprimat şi îndoiala că DVD-urile create special pentru copii ar avea vreun efect benefic în dezvoltarea micuţilor. În urma unor cercetări de durată, Christakis a descoperit că nouă din zece copii cu vârste sub doi ani sunt lăsaţi să privească la televizor în mod regulat, în ciuda avertismentelor pe care doctorii le emit.
Există o serie de studii şi cercetări care susţin ipoteza propusă de Christakis. În timpul desfăşurării unui studiu efectuat în 2007 pe un eşantion de 1.000 de familii, părinţii au declarat că îşi lasă copiii să se uite la televizor pentru că sunt de părere că această activitate este „benefică pentru creierul micuţilor”. Experţii susţin însă că urmărirea programelor de la televizor sau a unui DVD pentru copii nu face decât să întârzie dezvoltarea limbajului celor mici.
Alt studiu a scos la iveală faptul că, dacă un copil mai mic de un an priveşte la televizor mai mult de două ore pe zi, el este de şase ori mai supus riscului de a nu-şi dezvolta vorbirea la timp. Mai mult decât atât, s-a constatat că micuţii cu vârste cuprinse între şapte şi 16 luni care au fost lăsaţi să privească DVD-uri pentru copii ştiu mai puţine cuvinte decât cei care nu s-au uitat la televizor. Oamenii de ştiinţă au analizat apoi care sunt efectele pe care privitul la televizor în copilărie le are asupra dezvoltării la vârsta şcolară. S-a constatat că elevii care în primii ani de viaţă au fost lăsaţi la televizor au avut rezultate mai slabe la testele de citire şi memorare. Potrivit profesorului Christakis, o explicaţie posibilă ar fi că programele difuzate la televizor expun copiii la lumini puternice, schimbări bruşte ale scenelor, editări rapide şi alte efecte de acest fel, care solicită prea mult creierul aflat în plin proces de dezvoltare.