De ani de zile medicii au încercat să afle cum funcţionează efectul placebo şi de ce unele persoane se vindecă în mod miraculos atunci când primesc un simulacru de medicament. Acum, cercetătorii au asociat acest fenomen misterios cu o genă.

În general, medicamentele placebo sunt pilule acoperite cu zahăr pe care doctorii le administrează pacienţilor în timpul studiilor clinice, pentru a compara reacţia la medicamentul propriu-zis şi la tratamentul "fals". Până de curând, surprinzătorul efect era pus pe seama puterii sugestiei. Însă Tomas Furmark, profesor la Universitatea Uppsala din Suedia, a anunţat că există o legătură între efectul placebo ce apare la persoanele cărora le e teamă să nu fie umiliţi şi gena botezată "triptofan hidroxilază-2", care produce serotonina. În timpul studiul efectuat, oamenii de ştiinţă au studiat cazurile a 25 de persoane care au această problemă, cunoscută şi ca anxietate socială.
Voluntarii au fost obligaţi să îşi învingă teama, prezentând două discursuri, unul înainte şi celălalt după o perioadă de "tratament" de opt săptămâni. Participanţii au crezut că au primit un medicament activ, dar de fapt cu toţii au primit pilula placebo. Zece voluntari au "răspuns" la tratament, declarând că au simţit mai puţină anxietate atunci când au prezentat cel de-al doilea discurs, în timp ce ceilalţi au spus că nu au simţit nici o îmbunătăţire.

Tomografiile efectuate au arătat o activitate cu trei la sută mai intensă în centrul nervos "responsabil" cu teama. Gena triptofan hidroxilază-2 a mai fost asociată cu gena. Acest lucru s-a întâmplat în cadrul unui studiu anterior, când s-a constatat că persoanele care au două "copii" ale variantei G sunt mai puţin neliniştiţi. Şi ca să confirme, Tomas Furmark şi echipa sa au arătat că opt din cele zece persoane care au avut un răspuns pozitiv la tratamentul cu placebo prezentau două exemplare ale variantei G.

Într-un interviu acordat publicaţiei New Scientist, Furmark a declarat că deocamdată este prea devreme să spună dacă această genă va face ca efectul placebo să vindece şi temerile persoanelor ce suferă de alte tulburări, precum fobii sau depresii. Pentru a confirma faptul că va mai fi nevoie să se efectueze şi alte cercetări în acest domeniu, profesorul italian Fabrizio Benedetti a declarat că ceea ce se ştie este că nu există un singur efect placebo, ci mai multe. Unele din acestea ar putea fi explicate prin asocierea cu o genă, în timp ce altele se formează prin aşteptarea unei recompense.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Efectul placebo, întipărit în gene.

Comentarii