Cercetătorii consideră că prin creşterea nivelului unei enzime prezente în mod natural în organism s-ar putea preveni moartea celulelor şi, în acest fel, ar creşte speranţa de viaţă.
Proteina, numită telomerază, ajută la menţinerea telomerilor, învelişul protector de la extremităţile cromozomilor. Telomerii sunt secvenţe repetate de ADN care se află la capetele cromozomilor, protejându-i pe aceştia de eventuale distrugeri. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, telomerii devin din ce în ce mai scurţi, celulele nu mai sunt protejate şi în cele din urmă mor. Cercetătorii utilizează lungimea telomerilor ca indice al îmbătrânirii biologice.
Specialiştii consideră că prin creşterea nivelului de telomerază sintetizată pe cale naturală de către organism s-ar obţine o întinerire a celulelor.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Spanish National Cancer Centre din Madrid a testat această teorie pe şoareci şi a constatat că animalele modificate genetic pentru a produce o cantitate de zece ori mai mare de telomerază au trăit cu 50% mai mult decât ceilalţi.
Această enzimă a fost capabilă "să transforme celulele normale şi muritoare, în «celule nemuritoare»", a declarat Maria Blasco, coordonatoarea acestui studiu. Cercetătoarea spaniolă s-a declarat optimistă în privinţa obţinerii unor rezultate similare şi în cazul oamenilor, deşi a îndemnat comunitatea internaţională a medicilor să rămână, deocamdată, prudentă.
Unul dintre efectele secundare ale creşterii nivelului de tolemerază este creşterea riscului de apariţie a cancerului. Acest inconvenient ar putea fi combătut prin descoperirea unor medicamente eficiente împotriva cancerului, a declarat Blasco.
Şoarecii cu un nivel crescut al acestei enzime au beneficiat şi de alte avantaje, de multe ori specifice exemplarelor tinere, precum lipsa grăsimii subcutanate şi o mai bună toleranţă la glucoză.