Statisticele arată o incidenţă a nodulilor tiroidieni de circa 15-30 % în populaţia generală, cu o creştere netă în zonele deficitare în iod şi o preferinţă indiscutabilă pentru sexul feminin.

Pentru că vedem zilnic reacţii de panică la pacienţii cărora le comunicăm depistarea unui nodul tiroidian, cel mai adesea ecografic, cred că unele precizări lămuritoare sunt necesare.

În primul rând trebuie menţionat că aproximativ 93-97 % din noduli sunt benigni, procent suficient pentru a risipi măcar parţial sentimentul de nelinişte.

În al doilea rând, nodulii cu dimensiuni mai mici de un centimetru nu necesită explorări suplimentare decât dacă apar într-un context aparte (în familie există antecedente de cancer tiroidian, pacientul a efectuat iradiere în zona gâtului pentru alte tipuri de cancere). În celelalte situaţii, o supraveghere ecografică la intervale de 6 luni este suficientă pentru a stabili caracterul evolutiv al nodulului.

Dacă însă diametrul maxim este mai mare de 1 cm, vor fi recomandate o serie de analize suplimentare, menite să precizeze caracterul nodulului:

Determinarea de TSH, hormon secretat de hipofiză care controlează funcţia tiroidiană. Dacă valoarea acestuia se situează sub limita inferioară, cel mai probabil este vorba de un nodul la care apariţia unei mutaţii genetice favorizează producţia excesivă hormonală.

Puncţia tiroidiană cu ac fin, cunoscută sub termenul de “biopsie” (impropriu denumită astfel). Deşi fără riscuri şi minim invazivă (injecţie efectuată cu seringă obişnuită în nodul), această manevră este deseori temporizată de pacienţi. Prejudecata precum căreia “nu se umblă la un nodul pentru că se împrăştie”, întârzie diagnosticul de precizie.

Scintigrama tiroidiană, explorare larg utilizată în trecut, se recomandă astăzi doar pentru cazurile în care valoarea TSH-ului este sub limita inferioară a normalului.

 

Când trebuie să ne îngrijorăm în faţa unui nodul tiroidian?

Sunt câteva semnale de alarmă care fac imperioasă analiza citologică (puncţia cu ac fin)

• Nodul hipoecogen (mai închis la culoare ecografic faţă de restul tiroidei), mai mare de 1,5 cm
• Prezenţa microcalcificărilor
• Apariţia tulburărilor de compresiune (tuse seacă, senzaţie de lipsă de aer, jenă la înghiţit) şi răguşeala constantă
• Adenopatiile bilaterale (ganglioni limfatici)

Decizia de intervenţie chirurgicală o stabilim bazându-ne pe ritmul de creştere şi dimensiunile nodulului, pe simptomele de însoţire, pe vârsta pacientului.

Mare atenţie vom acorda pacienţilor de sex masculin cu noduli tiroidieni, la care atitudinea terapeutică va fi uşor mai agresivă.

Claudia Miron
Medic specialist endocrinolog
Telefoane: 0742.007.975/0729.290.930

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Guşa nodulară : de la simplu la complex.

Comentarii