Peste trei milioane de români riscă să facă diabet zaharat, adică 30 la sută din cele 11.104.655 de persoane care au mers la medic în cadrul programului naţional de evaluare a sănătăţii, multe suferinţe fiind cauzate de obiceiuri alimentare, consum de alcool, tutun şi lipsa mişcării.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a făcut, ieri, analiza Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate (PNESS), la un an de la declanşarea acestuia, 1 iulie 2007.
"Cu această ocazie au fost evaluate peste 11 milioane de cetăţeni, 9.889.062, adică 89,9 la sută, o reprezintă asiguraţii'', a mai spus ministrul.
În urma evaluării riscurilor, au fost identificate 4.114.969 de persoane cu risc de îmbolnăvire, reprezentând 37 la sută din persoanele evaluate. Judeţele cu cel mai mare risc de îmbolnăvire sunt Cluj (53,25 la sută), Ilfov (45,41 la sută) şi Sibiu (44,15 la sută).
Dintre cei care s-au prezentat la consult, 3.323.156 de persoane (adică 30 la sută din cei evaluaţi) prezintă risc de îmbolnăvire prin diabet zaharat. Pacienţii din judeţele Ilfov, 41 la sută, Cluj, 39 la sută, Prahova, 37 la sută, Arad, 35 la sută, Braşov, 34 la sută au riscul cel mai mare de a face diabet, la polul opus situându-se cei din judeţul Vaslui şi municipiul Bucureşti, unde procentul este de 8, a mai spus demnitarul.
Astfel, dintre persoanele identificate cu risc de diabet zaharat, 860.365 de pacienţi sunt la risc foarte înalt de diabet, 30,27 la sută sunt la risc crescut de diabet şi 67,27 la sută sunt la risc moderat de diabet.
"Riscul de diabet apare de două ori mai frecvent la femei faţă de bărbaţi şi de două ori mai frecvent în urban decât în rural.'', a mai spus ministrul Sănătăţii.
De asemenea, şapte la sută dintre persoanele evaluate (805.989) prezintă riscul apariţiei unei afecţiuni cardiovasculare.

Au fost înregistrate ponderi mai mari de risc cardiovascular în judeţele Harghita (14 sută), Sibiu (13 la sută), Teleorman (12 la sută), Ilfov (11 la sută), Călăraşi (10 la sută), Prahova (10 la sută). Risc sub 10 la sută s-a înregistrat în Giurgiu (9 la sută), Ialomiţa (9 la sută), Gorj (6 la sută), Bihor (6 la sută), Iaşi (5 la sută), Tulcea (5 la sută), Buzău (4 la sută), Dolj (4 la sută), Bucureşti (3 la sută), Vaslui (3 la sută).
Pe locul trei este riscul de îmbolnăvire printr-o afecţiune oncologică. Astfel, 6 la sută dintre persoanele evaluate (adică 671.696) prezintă acest risc.
Procentul cel mai mare se înregistrează în judeţele Ilfov (27), Harghita (20), Prahova (18), Tulcea (12) şi Sibiu (12), iar la polul opus, cu sub 4 la sută, sunt judeţele Botoşani, Vaslui, Neamţ, Suceava, Vâlcea, Galaţi.
Procentul persoanelor cu risc de cancer de corp uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel naţional este de 2,08. Primele şase judeţe sunt Ilfov (9 la sută), Prahova (7 la sută), Tulcea (4 la sută), Maramureş (3 la sută), Harghita (3 la sută), Cluj (3 la sută). Alte 21 de judeţe au 2 la sută, iar 15 judeţe au risc de 1 la sută.
De asemenea, ponderea persoanelor cu risc de cancer de col uterin din totalul persoanelor evaluate la nivel naţional este de 1,93 la sută (aproximativ 214.000 femei). Primele judeţe sunt Ilfov (9 la sută), Prahova (6 la sută), Hunedoara (5 la sută), Teleorman (4 la sută), Caraş Severin (3 la sută). Alte zece judeţe prezintă risc sub 1 la sută.
Riscul de cancer de sân, din totalul persoanelor evaluate la nivel national, este de 1,25 la sută, cel mai mare procent fiind înregistrat în judeţele Hunedoara (6,25), Ilfov (3,86), Sibiu (3,55), Prahova (2,74), Teleorman (2,19), iar indice mai scăzut de risc se înregistrează în judeţele Caraş-Severin (0,65 la sută), Bistriţa-Năsăud (0,64 la sută), Hunedoara (0,61 la sută), Gorj (0,42 la sută).

În vederea completării examenului clinic medical, precum şi pentru depistarea de noi afecţiuni, în funcţie de vârstă, sex, anamneză, patologii existente şi riscul
estimat, au fost efectuate 59.573.557 analize medicale.
Pentru efectuarea analizelor medicale recomandate de medicii de familie au fost încheiate 1.024 de contracte cu laboratoare de analize medicale care au realizat
investigaţii paraclinice la 9.328.548 de persoane.
Din punct de vedere financiar, pe parcursul celor 12 luni au fost decontate serviciile medicale prestate de medicii de familie şi laboratoare în valoare de
556.511.150 lei (aproximativ 154,58 milioane euro) după cum urmează: medicină de familie - 167.074.960 lei, servicii paraclinice - 366.220.130 lei,
ceea ce înseamnă 50,11 lei de persoană.

PNESS a oferit informaţii importante privind stilul de viaţă şi comportamentul alimentar al populaţiei, a adăugat ministrul Sănătăţii.
Astfel, legat de nutriţie, 34 la sută dintre bărbaţii care au fost la medic în cadrul programului naţional de evaluare au declarat că mănâncă zilnic carne grasă, (maxim în regiunea Sud Vest, 38 la sută, şi minim în Bucureşti, 23 la sută), iar 23 la sută dintre femei au acelaşi obicei alimentar (maxim în regiunea Sud Vest, 29 la sută, şi minim în Bucureşti, 14 la sută).
Legumele şi fructele sunt consumate zilnic la nivel naţional de 76 la sută dintre bărbaţii evaluaţi în program (maxim în regiunea Vest, 80 la sută, şi minim în Sud Est, 72 la sută) şi de 80 la sută dintre femei (maxim în regiunea Vest şi Centru, 84 la sută, şi minim în Sud Est şi Nord Est, 77 la sută).
La nivel naţional, 30 la sută dintre bărbaţi au recunoscut că beau zilnic alcool (maxim în regiunea Sud Vest, 35 la sută, şi minim în Vest, Bucureşti, 25 la sută) şi 6 la sută dintre femei (maxim în regiunea Sud Vest, 11 la sută, şi minim în Vest, 3 la sută). În funcţie de mediul de rezidenţă cei mai mari băutori sunt în mediul rural, 21 la sută, şi 11 la sută în urban.

În urma evaluării sănătăţii populaţiei, 29 la sută dintre bărbaţi au spus că fumează zilnic, în timp ce doar 12 la sută dintre femei au acest obicei.
La întrebarea "obişnuiţi să meargeţi pe jos cel puţin 30 minute de cinci ori pe săptămână?", 68 la sută dintre bărbaţii care au mers la medic au răspuns afirmativ şi 67 la sută dintre femei.
În schimb, numărul persoanelor care practică un sport cu regularitate este de doar 2 la sută, în cazul bărbaţilor, şi 1 la sută la femei.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă, responsabile pentru înmulţirea cazurilor de diabet.

Comentarii