O nouă terapie este propusă drept alternativă la tradiţionalele tratamente medicamentoase. Este vorba de biblioterapie, sau, mai simplu, terapia cu cărţi.

„Biblioterapia este o terapie în adevăratul sens al cuvântului. „Prescrierea” unei cărţi ajută persoana aflată în suferinţă să reflecte asupra propriilor probleme, să îşi îmbunătăţească capacităţile cognitive şi emotive, dezvoltând resurse empatice, dobândind noi cunoştinţe şi elaborând strategii de gestionare a problemelor”, a explicat psihologul italian Rosa Mininno.

Specialista din Peninsulă este susţinută şi de alţi colegi de breaslă în demersurile sale. „Eu am început să „prescriu” cărţi în loc sau împreună cu medicamente unor pacienţi care aveau probleme existenţiale, sufereau de forme uşoare de depresie sau care traversau criza tipică a vârstei de „trecere”: adolescenţă, menopauză, bătrâneţe”, spune la rândul său psihiatrul Andrea Bolognesi.

Însă de ce cititul este atât de benefic? „Cărţile, mai ales volumele aparţinând giganţilor literaturii clasice, sunt adevărate comori, unde fiecare poate găsi nota după care să îşi acorde inima. În timpul lecturării unui roman, intră în joc identificarea cu personajele. Acest mecanism ne permite să ne „privim pe interior” fără minciuni, graţie acelei doze de indulgenţă/complicitate care, prin intermediul personajului, ne face să ne descoperim propriile defecte, greşeli sau conflicte. În timpul citirii pasajelor, dacă acestea sunt „centrate” pe problema pacientului, se declanşează un mecanism de clarificare/iluminare care ne face să exclamăm: „Cartea asta a fost scrisă exact pentru mine!”. Iar asta ne ajută să depăşim rezistenţa naturală existentă între pacient şi terapeut”, a mai explicat specialistul.

 

Prescripţie de cărţi, în funcţie de probleme

În plus, există cărţi pentru orice fel de probleme. „Cum să nu recomanzi Madame Bovary, sau Anna Karenina, sau „O casă cu păpuşi” femeilor dornice să evadeze sau să trăiască o aventură. Părinţilor posesivi le-aş sugera capitolul „Copiii” din „Profetul” lui Khalil Gibran, în timp ce adolescenţilor care au probleme de comunicare cu părinţii le-aş propune „Scrisoare către tata” a lui Kafka. Deprimaţilor le-aş indica Bartlebly, copistul lui Melville, şi Oblomov al lui Goncarov, două personaje care prezintă, mai bine decât orice tratat de psihiatrie, prototipul tipului care lasă viaţa să treacă, uitându-se de la fereastră.  Confruntându-se cu aceştia, deprimatul apatic poate fi cutremurat şi să redevină activ. Managerilor stresaţi le recomand Memoriile lui Marc Aurelius şi Scrisorile către Lucilio ale lui Seneca. Înţelepciunea acestora va fi de ajutor pentru a înţelege valoarea unui moment şi îi determină să se oprească un pic în loc pentru a dedica un pic de timp propriei persoane şi celor din jur. Persoanelor ipohondre le recomand operele lui Giuseppe Berto sau ale lui Adalbert Stifter pentru a-şi da seama câtă energie risipesc concentrându-se pe nevroza lor”, a mai spus Bolognesi.

În aceste condiţii, specialiştii militează pentru înfiinţarea de Centre de Biblioterapie, unde oamenii se pot adresa în situaţiile de "impas existenţial", de boală, de traumă fizică sau psihică, de criză de comunicare care tind să anihileze esenţa umană.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Biblioterapia, o soluţie pentru problemele de suflet.

Comentarii