Speranţa de viaţă a persoanelor care suferă de SIDA a crescut, în medie cu 13 ani în ţările dezvoltate, de când s-a început administrarea combinaţiilor de trei tratamente antiretrovirale, mortalitatea scăzând cu 40%, potrivit unui studiu publicat în The Lancet şi preluat de AFP.
O echipă de specialişti, coordonată de profesorul Robert Hogg, de la Centrul de Cercetare asupra SIDA din Vancouver (Canada), a comparat rata de mortalitate din rândul pacienţilor din perioada 1996 - 1999 (în care medicii au început să folosească terapiile antiretrovirale combinate) cu cea din perioada 2003 - 2005. În anii dintre cele două perioade studiate, terapiile au devenit "mai eficace, mai tolerate şi mai simple în ceea ce priveşte doza conţinută".
Potrivit acestei evaluări, ce include rezultatele a 14 studii, la care au participat peste 40.000 de persoane din America de Nord şi Europa, speranţa de viaţă a pacienţilor bolnavi de SIDA din ţările dezvoltate a crescut de la 36,1 la 49,4 ani, cu mici variabile.
Astfel, pacienţii care s-au infectat din cauza seringilor folosite la administrarea drogurilor au o speranţă de viaţă în medie cu 12 ani mai mică, la fel şi pacienţii care au început să se trateze târziu, care trăiesc, în medie cu 18 ani mai puţin decât cei care se tratează din stadiul incipient al bolii.
De asemenea, femeile au o speranţă de viaţă uşor mai ridicată decât a bărbaţilor, pentru că de obicei se tratează de la începutul bolii.
Speranţa de viaţă a persoanelor seropozitive rămâne mai scăzută decât a celor seronegative, în medie cu 20 de ani.
Datorită tratamentelor combinate, SIDA s-a transformat din boală mortală într-una cronică de lungă durată, spun specialiştii.
Un alt studiu publicat în revista The Lancet, realizat de cercetătorii de la Universitatea New South Wales (Sydney, Australia), indică faptul că persoanele contaminate cu virusul HIV, care urmează o terapie antiretrovirală, nu trebuie să renunţe la protecţia sexuală, riscul de infectare a partenerului fiind de patru ori mai mare.
Specialiştii australieni contestă astfel rezultatele unui studiu elveţian care concluziona că, dacă virusul HIV nu a fost detectat în sânge în primele şase luni şi dacă partenerul seropozitiv nu suferă de o altă infecţie transmisibilă pe cale sexuală, atunci un cuplu sero-diferit (unul seropozitiv şi celălalt seronegativ) poate renunţa la prezervativ.
Cercetătorii spun că în aceste condiţii riscul de infectare cu HIV "nu este egal cu zero".
La o medie anuală de 100 de relaţii sexuale neprotejate, riscul de infectare este de 0,22% (transmitere de la femeie la bărbat), de 0,43% (de la bărbat la femeie) şi de 4,3% (de la bărbat la bărbat).
Cercetătorii sunt de părere că în zece ani, la o populaţie de 10.000 de cupluri în care unul dintre parteneri este infectat, se vor îmbolnăvi 215 bărbaţi şi 425 de femei, în urma unei relaţii heterosexuale şi 3.524 de bărbaţi, în urma unor relaţii homosexuale.