Ortorexia este o tulburare alimentară care face din ce în ce mai multe victime. Atunci când persoana care este afectată de ortorexie nu reuşeşte să aibă la dispoziţie alimentele pe care ea le consideră sănătoase este dispusă să se înfometeze. La fel ca şi anorexia sau bulimia, ortorexia este o anomalie alimentară. „Drogaţii alimentaţiei sănătoase”, aşa i-a numit, în urmă cu câţiva ani, doctorul Steven Bratman pe cei care îşi petrec toată ziua gândindu-se ce fel de alimente ar trebui să mănânce pentru a avea o alimentaţie sănătoasă.

 

Alt fel de drogaţi

„Sunt obsedată de sănătatea mea, de faptul că tot ceea ce mănânc trebuie să fie fără grăsimi şi modificări genetice. Sunt convinsă că felurile de mâncare pe care le consum îmi influenţează sănătatea şi urmez numeroase reguli pe care nu le încalc, iar dacă mi se întâmplă să o fac am mustrări de conştiinţă puternice, care mă fac să-mi înăspresc regulile iniţiale. Sufăr de stres, am sentimentul de vinovăţie, intru în depresie, sunt neliniştită atunci când mănânc ceva ce este considerat nesănătos. Ştiu toate tabelele nutriţionale ale alimentelor pe care le consum, ştiu câte grăsimi saturate şi nesaturate au, câţi carbohidraţi, proteine şi calorii conţin alimentele pe care le am în frigider. Nu mănânc alimente derivate, ci doar hrană naturală. Ştiu că sufăr de o tulburare. Dacă mi se întâmplă să mănânc ceva ce nu este trecut pe lista mea mă apucă o durere puternică de cap şi am o stare de vomă. Este înfiorător”, a declarat o tânără care suferă de ortorexie.

Potrivit specialiştilor în nutriţie, nu este greşit ca orice persoană să fie atentă la ceea ce mănâncă, însă acest lucru trebuie făcut într-o manieră echilibrată.

 

Afectează relaţiile şi calitatea vieţii

Obsesia alimentaţiei sănătoase poate ajunge până în punctul în care se suprapune altor interese şi activităţi, poate strica relaţii şi chiar poate deveni periculoasă fizic. Medicii avertizează că, în stadii extreme, ortorexia poate duce la malnutriţie şi chiar deces. Pe cei care suferă de această tulburare, gustul alimentelor îi interesează foarte puţin. Pentru a nu-şi încălca regimul, persoanele afectate de ortorexie citesc cu multă atenţie etichetele, refuză să ia masa în afara casei deoarece nu mai au posibilitatea de a controla personal modul în care mâncarea a fost preparată.

 

Se elimină treptat toate tipurile de alimente

Primul care a dat o definiţie acestui tip de tulburare a fost medicul american Steven Bratman, în 1997, el însuşi un fost ortorexic. Mulţi dintre cei afectaţi încep prin a renunţa la produsele pe bază de grâu şi la lactate, obsesia putând merge până acolo încât se elimină treptat toate tipurile de alimente. În timp, dieta este devine atât de strictă încât poate afecta sănătatea.

Psihologul Deanne Jade de la Centrul Naţional de Tulburări Alimentare din Marea Britanie avertizează: „Cu cât dieta devine mai ciudată, cu atât mai probabil are un efect negativ asupra sănătăţii”. În cazul în care o persoană suferă de această afecţiune este recomandată apelarea la serviciile unui medic specialist, care va oferi consiliere bolnavului. În cadrul tratamentului, ţinând cont de faptul că ortorexia se bazează pe o dietă eliminatorie, se va proceda la integrarea, în mod treptat, a anumitor alimente care până atunci au fost refuzate de bolnavi.

Unii medici elveţieni au reuşit să obţină o vindecare spontană de ortorexie cu mai multe porţii de bere şi pizza sau chiar cu un tratament drastic pe bază de îngheţată şi alimente gata preparate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ortorexia, o nouă tulburare alimentară.

Comentarii