Sindromul morţii subite a sugarului (SMSS) ar putea fi provocat indirect de nişte infecţii bacteriene, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici, care va fi publicat, astăzi, de revista The Lancet, informează AFP.
Sindromul morţii subite a sugarului (SMSS) afectează copiii cu vârste sub un an şi este un fenomen pentru care medicii nu au găsit încă o explicaţie exactă.
Pentru că atinge cel mai adesea băieţii şi pare a avea variaţii sezoniere (cu puncte culminante în timpul iernii), cercetătorii s-au gândit că decesul ar putea fi provocat de infecţii respiratorii şi de supraîncălzirea mediului.
Analiza a fost efectuată de profesorul Neil Sabire şi colegii săi pediatri din Londra pe baza autopsiilor a 507 bebeluşi (cu vârste cuprinse între o săptămână şi un an), decedaţi din cauza SMSS între 1996 şi 2005.
Cel mai mare risc îl reprezintă culcarea bebeluşului pe burtă, subiectul unor campanii care au loc în multe ţări. Cazurile de SMSS s-au înmulţit în lume după ce s-a răspândit practica de a culca bebeluşul pe burtă. După ce s-a făcut campanie împotriva acestui lucru, numai în Franţa, numărul deceselor a scăzut cu 1.500 de la începutul până la sfârşitul anilor '90.
Din cele 507 decese avute în vedere pentru noul studiu, 379 prezentau cauze inexplicabile, 72 - cauze non-infecţioase (malformaţii cardiace congenitale, accidente etc.) şi 56 - cauze infecţioase bacteriene (meningită, pneumonie etc.).
Cercetătorii au analizat postmortem şi grupurile de bacterii susceptibile a provoca septicemii (infecţie sangvină generalizată) - stafilococul auriu şi Escherichia coli.
Aceste bacterii erau semnificativ mai numeroase în cazurile de morţi inexplicabile decât în cele de origine non-infecţioasă. Acest lucru sugerează că infecţia asociată acestor bacterii ar putea provoca SMSS, spun autorii studiului.
Însă cercetătorii spun că această asociere nu le permite să spună că bacteriile sunt cauza directă a SMSS. Bacteriile ar putea juca un rol în anumite cazuri de sindrom al morţii subite a sugarului, prin intermediul toxinelor bacteriene care influenţează activitatea cardio-respiratorie şi cea neurologică, au indicat autorii studiului.
Detectarea acestor toxine constituie următoarea etapă în cercetarea SMSS.
O altă explicaţie posibilă ar fi că anumiţi bebeluşi au o predispoziţie genetică pentru SMSS, iar infecţiile şi toxinele bacterieme ar putea provoca o reacţie inflamatorie excesivă, fatală, au indicat specialiştii de la Fundaţia britanică pentru studierea SMSS.