Descoperirea de către cercetătorii francezi a rolului cheie al unei molecule responsabile de efectele psihostimulatoare ale substanţei ecstasy ar putea sta la baza unui tratament împotriva dependenţei de acest drog, potrivit unui studiu publicat în The Journal of Neuroscience.
Ecstasy induce efectul euforizant, urmat adesea de o mini-depresie, care durează câteva zile după luarea dozei. O moleculă receptor-cerebral numită 5-HT2B joacă un rol cheie în ceea ce priveşte efectele comportamentale induse de acest drog.
O echipă de cercetători de la Institutul naţional de sănătate şi cercetări (Inserm) din Franţa, condusă de Luc Maroteaux, a pus în evidenţă faptul că blocarea, prin intermediul unui medicament sau a unei modificări genetice, a receptorilor de tip 5-HT2B, elimină total, la cobai, efectele comportamentale (hiperactivitate motrică, plăcere, dependenţă) induse de ecstasy.
La cobaii cărora li s-au dezactivat receptorii 5-HT2B eliberarea substanţelor (serotonină şi dopamină) induse de ecstasy este complet eliminată în creier, de aici şi absenţa efectelor acestui drog.
În prezent, nu există un tratament farmacologic al simptomelor asociate cu consumul de ecstasy.
Însă, Luc Maroteaux este de părere "că substanţele capabile să blocheze receptorii 5-HT2B ar putea servi ca tratament al efectelor imediate şi pe termen lung al ecstasy”.
MDMA (3,4-metilendioximetamfetamină) este substanţa activă din ecstasy, un derivat al amfetaminelor. Consumul acestui psihostimulant modifică activitatea cerebrală. El favorizează contactele sociale, comunicarea şi generează o stare de bună dispoziţie şi de euforie.
Însă efectele care facilitează contactele imediate sunt rapid contracarate de apariţia fenomenelor de obişnuinţă şi dependenţă.
În doze mari, pot apărea efecte halucinogene, iar anumite studii sugerează că un consum regulat de MDMA poate duce la apariţia maladiilor degenerative (tulburări de memorie pe termen lung) sau a depresiilor.