În general, lumea are încredere că alimentele catalogate drept „sănătoase” oferă beneficiile pe care susţin că le aduc, însă, cât sunt ele de sănătoase cu adevărat?
Cerealele pentru micul dejun.
Întotdeauna se spune că este sănătos să începi ziua cu un bol de cereale. În timp ce cerealele pentru micul dejun conţin vitamine şi minerale vitale, ceea ce nu spun experţii este că ele sunt bogate în zahăr, sare şi grăsimi saturate.
Specialistul nutriţionist Anna Parton a spus: „Cerealele sunt o modalitate grozavă de a începe ziua, dar fiţi atenţi la mărcile bogate în zaharuri. Chiar şi muesli conţin multe grăsimi şi zaharuri din cauza nucilor, deci nu sunt o alegere bună dacă vreţi să slăbiţi”. Parton recomandă fiertura din fulgi de ovăz pentru a stabiliza nivelul de zahăr din organism în cursul dimineţii.
Batoanele de cereale.
Ca şi cerealele pentru micul dejun, acestea sunt bogate în zahăr şi grăsimi saturate, lucru care zguduie imaginea de gustare slabă în grăsimi şi sare.
Un raport realizat de fundaţia Which? A scos la iveală faptul că grăsimile ascunse din batoanele de cereale le fac la fel de nesănătoase ca alimentele de tip fast food.
Parton spune: „Pot conţine câteodată la fel de multe grăsimi şi zaharuri ca un baton de ciocolată! Adu-ţi aminte, producătorii doresc ca tu să le cumperi produsele, deci, dacă pe ambalaj scrie că este sănătos, acest lucru nu înseamnă neapărat că este adevărat!”
Salata gata spălată.
Salata gata spălată este o mană cerească pentru persoanele foarte ocupate, însă adesea leguma este spălată cu o soluţie concentrată pe bază de clor, nu cu apă.
Clorul este utilizat pentru a dezinfecta salata şi a ucide bacteriile, însă distruge şi mineralele şi vitaminele. Clorul poate să reacţioneze cu seva din frunzele de salată, provocând apariţia cloraminelor, o cauză comună pentru problemele oftalmologice şi respiratorii.
Salata organică nu poate fi spălată utilizând clor. Ţări precum Germania, Danemarca, Olanda şi Franţa nu permit curăţarea salatei cu soluţii în care clorul este mai concentrat decât în apa potabilă.
Parton mai spune că este foarte bine că oamenii consumă salată, însă, dacă sosul este prea bogat în calorii, atunci acest fel de mâncare devine nesănătos, mai ales dacă este combinată cu ulei sau smântână.
Sucul de fructe/iaurtul de fructe.
Sucul de fructe poate conţine foarte mult zahăr, care se adaugă în compoziţie pentru prelungirea perioadei de valabilitate. Sucurile naturale de fructe pot fi la fel de bogate în zahăr ca şi băuturile carbogazoase. Unele mărci care susţin că sunt „sucuri concentrate de fructe” pot conţine mai puţin de 10% fruct real, restul băuturii fiind format din zahăr, apă şi aromatizanţi.
Căutaţi mărcile ce conţin suc de fructe 100%. Acestea, de obicei, nu conţin adaos de zahăr. Însă şi sucurile naturale pot conţine mult zahăr, deci nu faceţi exces, mai ales dacă suferiţi de diabet.
La fel se întâmplă şi cu iaurturile cu fructe, ce conţin puţine fructe şi pot fi foarte bogate în zahăr. Parton adaugă că iaurturile greceşti pot fi la fel de bogate în grăsimi ca şi smântâna simplă.
Supele la cutie.
Acestea sunt foarte bogate în sare şi grăsimi, mai ales varietăţile cu smântână sau brânză. Doar o cutie de supă poate conţine o treime din doza maximă de sare recomandată zilnic. Chiar şi mărcile dietetice conţin o cantitate semnificativă de sare. Parton recomandă supele făcute acasă, care sunt uşor de preparat.
Atenţie la etichete.
Specialiştii mai spun că oamenii ar trebui să citească foarte atent etichetele produselor, chiar dacă acestea sunt promovate ca alimente „sănătoase”.