Stresul intervine asupra stocării grăsimilor, influenţând în diferite moduri alimentaţia, în timp ce o alimentaţie dezechilibrată poate contribui la apariţia stresului, informează linternaute.com.
Stresul poate interveni în diferite moduri asupra alimentaţiei:
- Asupra modului de a mânca: oamenii stresaţi au tendinţa de a sări peste mese, a mânca în picioare sau a roţăi gustări.
- Asupra echilibrului meselor: acestea sunt cel mai adesea bogate în zaharuri şi grăsimi (sandvişuri, deserturi). Fructele şi legumele sunt uitate, iar fibrele lipsesc din alimentaţie.
- Asupra digestiei: oamenii stresaţi au adesea probleme intestinale, suferă de hiperaciditate gastrică sau reflux gastro-esofagian.
- Asupra simţurilor alimentare: mâncatul în grabă anulează senzaţiile interne de foame şi saţietate, iar organismul este tulburat.
- Asupra comportamentului alimentar: multe persoane mănâncă pentru a combate stresul, compulsiv.
Pe de altă parte, o alimentaţie dezechilibrată poate contribui la apariţia stresului. Este vorba despre dietele de slăbire prea stricte, care aduc cu ele sentimentul de anxietate şi apoi stresul. O alimentaţie din care lipsesc vitaminele, antioxidanţii, fierul, magneziul, seleniul poate antrena, de asemenea, o stare de stres organic. În aceste condiţii, organismul răspunde prost la agresiunile externe, precum infecţiile, efortul fizic, schimbările de temperatură.
Grăsimea abdominală.
Stresul intervine în mod particular asupra mecanismului de stocare şi favorizează acumularea de grăsimi la nivel abdominal. Fenomenul afectează mai mult bărbaţii şi femeile care au deja abdomenul puţin mărit. Legătura între stres şi creşterea în greutate este dată de un hormon al stresului, cortizol. Acesta este secretat mai ales dimineaţa de glandele suprarenale care se dereglează din cauza stresului.
Recomandări.
Pentru a limita efectele stresului este important ca mesele să fie echilibrate şi luate la ore fixe. În timpul mesei trebuie să se păstreze calmul, iar alimentele să fie savurate. Acest lucru permite organismului să-şi păstreze reperele interne, limitând astfel efectele stresului.
O alimentaţie echilibrată constă în alimente cu indice glicemic scăzut, grăsimi sub formă de acizi graşi polinesaturaţi, mai ales Omega 3, oligoelemente şi minerale, precum zinc, magneziu şi seleniu, şi antioxidanţi.