Botoxul, un tratament popular împotriva ridurilor, realizat pe baza uneia dintre cele mai periculoase otrăvuri naturale din lume, se poate răspândi de la faţă la creier, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii italieni, publicat de Journal of Neuroscience şi preluat de dailymail.co.uk.
Botoxul este utilizat anual de milioane de femei care doresc să scape rapid de riduri. Botoxul sau toxina botulinică este o formă foarte diluată a bacteriei Clostridium botulinum, care poate produce intoxicaţii alimentare letale. Injecţiile cu botox paralizează muşchii zonei tratate, iar efectele durează aproximativ trei luni. Printre efectele secundare se numără durerile de cap, tulburările gastrice şi simptomele similare cu cele ale gripei.
Cercetătorii de la Consiliul naţional de cercetări din cadrul Institutului de neuroştiinţe din Pisa au descoperit urme de toxină în celulele creierului cobailor cărora le-a fost injectat botox în muşchii din zona mustăţilor. Urmele de botox au fost remarcate la trei zile de la tratamentul administrat prin injectare.
Deşi cobaii şi oamenii au o fiziologie diferită, iar reacţiile lor pot varia, cercetătorii spun că aceste rezultate ar trebui să conducă la realizarea unor studii mai amănunţite.
Autorul studiului, doctorul Matteo Caleo, spune că toxina s-a mutat de la unul din hipocampusuri, care controlează memoria pe termen lung şi orientarea în spaţiu, la hipocampusul din cealaltă parte a creierului. Medicul a mai spus că toxina era încă prezentă în creier şi şase luni mai târziu.
Botoxul a fost aprobat pentru comercializare în 1989, iar anul trecut a generat vânzări de peste 600 de milioane de lire sterline (762 de milioane de euro) în lumea întreagă.
Agenţia de reglementare a alimentelor şi medicamentelor din SUA a început deja o anchetă, după ce s-au raportat mai multe decese şi cazuri de dificultăţi respiratorii asociate cu medicamentul.
Multe cazuri serioase au implicat copii, care au primit doze mari de botox pentru tratarea spasmelor musculare din zona picioarelor şi a braţelor provocate de paralizia cerebrală, o metodă care nu a fost aprobată de Agenţie.