Selecţia naturală a influenţat diversitatea populaţiilor umane moderne şi sensibilitatea la anumite boli, potrivit unui studiu al genomului uman realizat de cercetătorii de la Institutul Pasteur din Paris, Franţa, informează AFP.
Culorile diferite de păr, înălţimea sau sensibilitatea la anumite boli observate în rândul populaţiilor umane moderne sunt rezultatul unui proces de adaptare la mediu, potrivit acestei vaste analize unice a genomului, publicată în Nature Genetics.
Studiul a permis identificarea a 582 de gene care variază în funcţie de populaţii. "Aceste gene s-au diferenţiat în urmă cu 60.000 - 10.000 de ani", potrivit cercetătorilor.
Anumite gene determină diferenţele fizice (culoarea pielii, desimea părului), altele determină relaţia cu agenţii patogeni: astfel, o mutaţie a genei CR1 care este prezentă la 85% dintre africani, dar absentă la europeni şi asiatici (chinezi, japonezi), poate oferi o mai mare protecţie faţă de formele severe de malarie.
"Genele au participat la adaptarea la mediu, mutaţiile au adus mai multe avantaje selective: joacă, probabil, un rol important la scara fiecărui individ", a explicat Lluis Quintana-Murci, de la departamentul de genetică evolutivă umană, Institutul Pasteur.
Astfel, o bună adaptare la un mediu nutriţional sărac ar putea - în parte - constitui cauza unei mai mari vulnerabilităţi la obezitate şi hipertensiune arterială manifestată de africani într-o societate ca aceea americană, unde mediul nutriţional este bogat.
"Se cunosc funcţiile multora din aceste gene. Dar s-au descoperit câteva gene ale căror funcţii nu se cunosc, deocamdată", a mai spus cercetătorul.
Studiul a fost realizat pe baza datelor puse la dispoziţie de consorţiul public internaţional "HapMap".
La studiu au participat 210 persoane reprezentative pentru diferitele populaţii umane. Nivelul de diferenţe între populaţii a putut fi măsurat datorită unui număr de 2,8 milioane de markeri genetici.
"Totuşi, aceste gene (sau, mai degrabă, variantele lor) nu reprezintă decât o parte infimă a genomului, fapt care anulează din nou conceptul de «rasă» din punct de vedere genetic", spun cercetătorii.
Studiul "care a identificat, mai ales, genele ce influenţează sensibilitatea la maladii a căror frecvenţă variază în funcţie de populaţie, deschide calea unor cercetări genetice de interes medical", a adăugat Quintana-Murci.