Hipercolesterolemia este creşterea nivelelor colesterolului în sânge peste limita normală. Cantitatea de colesterol în sânge variază la omul sănătos între 1,2 şi 1,8 g la litru.

O cantitate crescută de colesterol poate fi datorată unei alimentaţii incorecte, bogate în grăsimi, dar poate apărea şi ca urmare a unui metabolism anormal al grăsimilor, chiar şi în cazul unui aport normal. Cea mai gravă consecinţă a nivelului crescut de colesterol este depunerea acestuia pe peretele vascular, fapt ce conduce la formarea unor plăci de aterom, în boala numită ateroscleroză. Aceasta se manifestă prin îngroşarea pereţilor vasculari şi îngustarea lumenului interior al vaselor de sânge, ceea ce creşte presiunea sanguină, adică tensiunea arterială, acesta la rândul ei putând avea consecinţe grave precum accidentul vascular cerebral sau coronarian

Consumul de carne şi colesterolul. 

Medicii au lansat deja un semnal de alarmă şi toată lumea a început să evite grăsimile. Pe de altă parte, au apărut deja alte probleme, întrucât grăsimile şi chiar şi colesterolul însuşi sunt totuşi indispensabile pentru buna funcţionare a organismului. Există două tipuri de colesterol: unul "rău" şi unul "bun". Diferenţele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat. Lipoproteinele sunt cele care transportă colesterolul în sistemul nostru circulator. Cele de joasă densitate – LDL (low density proteins), care alcătuiesc colesterolul "rău", transportă aproximativ 65 la sută din colesterolul sanguin, fiind responsabile de depunerile din artere. Lipoproteinele de înaltă densitate – HDL (high density proteins) sunt un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grăsimi de pe vasele sanguine şi asigură circulaţia colesterolului, fără a bloca arterele.

Părţile bune ale colesterolului. 

Toată lumea ştie că responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză şi o mulţime de alte boli nu este altul decât colesterolul. Mai puţină lume vorbeşte însă de rolul lui esenţial în menţinerea stării de sănătate a organismului. În timp ce colesterolul în exces este, într-adevăr, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă. El contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, intră în componenţa tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini şi feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acţiunea razelor de soare, în vitamina D.

O bună alimentaţie anti-colesterol nu înseamnă deloc o alimentaţie fără grăsimi, ci din contra. Esenţial este ca acestea să fie alese în mod judicios. Menţinerea raţiei zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30 la sută din totalul caloriilor este vitală pentru menţinerea în limite normale a colesterolului. În acelaşi timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10 la sută. Grăsimile saturate provin, cu mici excepţii, din surse animale, iar grăsimile animale conţin colesterol. Pe de altă parte, chiar dacă un aliment nu conţine colesterol, acest lucru nu înseamnă ca el nu conţine grăsimi.

Se vor consuma deci alimente care conţin grăsimi nesaturate, cum ar fi: peşte gras, untură de peşte, ficat de gâscă sau raţă, uleiuri polinesaturate (floarea-soarelui, porumb) şi mononesaturate (măsline, alune). Grăsimile saturate vor fi evitate: carne grasă, mezeluri, unt şi produse de patiserie, carnea fiind înlocuită, pe cît posibil, cu peşte.

Alţi factori.

Dar colesterolul nostru nu provine numai din alimentaţie, ci este generat şi de alţi factori: alcoolul în exces (măreşte presiunea sângelui şi nivelul trigliceridelor), fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului înconjurator. Pe de altă parte, ceea ce absorbim noi reprezintă doar 20-30 la sută din stocul nostru. Restul de 70-80 la sută este fabricat de propriul nostru organism. Dar şi în acest program personal de fabricare există anumite diferenţe.

Remedii anti-colesterol.

Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol rău din sânge se numără cerealele integrale, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa şi usturoiul. Licopenul conţinut în tomate este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sunt fierte. Fructele şi legumele conţin şi ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C şi vitamina E.

În medicina alopată se folosesc medicamente hipolipemiante, unele dintre ele dovedindu‑se însă a fi nocive pentru peretele vascular. În medicina complementară se utilizează substanţe naturale care au efecte benefice asupra organismului, nefiind agresive şi putând fi administrate timp îndelungat. De exemplu, anghinarea, pătlagina, frunzele de mesteacăn sau păpădia pot fi utilizate sub formă de infuzii, care se administrează zilnic, de 2-3 ori/zi, având efect coleretic şi colagog, adică stimulând secreţia şi eliminarea bilei din vezicula biliară şi, odată cu ea, a colesterolului în exces. Ca gemoterapice, se recomandă remedii din mlădiţe de măslin (Olea europaea), câte 50 de picături dimineaţa şi din mlădiţe de ienupăr (Juniperus comunis), cîte 50 de picături seara. Aceste remedii au acţiune de drenaj, ce se reflectă în scăderea nivelului lipidelor din sânge.

Este greşit înţeles că alcoolul determină scăderea nivelului de colesterol "rău" din sânge, în schimb, unul sau două pahare de vin roşu băute zilnic pot mări nivelul colesterolului "bun", ajutând astfel la prevenirea disfuncţiilor cardiace.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tratamentul hipercolesterolemiei.

Comentarii