Uleiul de măsline şi vinul, ingredientele elixirului ...

O mortalitate redusă cu 50%! Aceasta este concluzia unui studiu referitor la beneficiile unui regim alimentar de tip mediteraneean în comparaţie cu regimurile alimentare obişnuite.

Recunoscută de mai mulţi ani drept una dintre cele mai sănătoase diete, regimul alimentar mediteraneean şi-a dovedit calităţile şi în urma unui studiu efectuat de o echipă de specialişti olandezi de la Universitatea Wageningen, publicat de revista „Journal of American Medical Association" (JAMA).

Echipa coordonată de dr. Kim Knoops a analizat rezultatele unui studiu denumit HALE (Healthy Ageing: a Longitudinal study in Europe) realizat între anii 1988 şi 2000 în 11 ţări europene. 1.507 bărbaţi şi 832 de femei cu vârste cuprinse între 70 şi 90 de ani au fost analizaţi în această perioadă.

În urma studierii stilului de viaţă şi a regimului alimentar adoptat de cei supuşi testului, a rezultat că riscul cel mai mic de mortalitate l-au avut cei care au adoptat un regim alimentar mediteraneean, un consum moderat de alcool, au avut activitate fizică şi nu au fumat.

S-a constatat, de asemenea, că, în cazul celor care au întrunit toate condiţiile menţionate anterior, mortalitatea a scăzut până la 65 la sută. Specialiştii nu pot însă preciza cu exactitate cât timp este necesar să urmăm un astfel de regim pentru a beneficia din plin de calităţile lui. Dar să vedem care sunt cele şase secrete ale regimului mediteraneean.

1. Fructe, legume şi cereale

Fructele şi legumele proaspete (care conţin o mare cantitate de polifenoli şi carotenoizi ce elimină radicalii liberi şi încetinesc îmbătrânirea celulelor), consumate la fiecare masă - mai ales sub forma salatelor, reprezintă unul dintre secretele reuşitei acestui regim. Leguminoasele (mazăre, linte, fasole albă sau roşie) nu trebuie să lipsească măcar de două ori pe săptămână din alimentaţie, deoarece conţin aminoacizi foarte importanţi pentru organism.

De asemenea, aromele şi ingredientele naturale - care conţin antioxidanţi şi molecule anticanceroase, adăugate în diverse preparate, neutralizează compuşii toxici şi activează enzimele detoxifiante. Cerealele complete, făina şi pâinea integrală - bogate în fibre, vitamine şi minerale - sunt componente foarte importante ale regimului mediteraneean. Nucile şi alunele, în cantitate de 150 de grame pe săptămână, sunt o sursă importantă de acid omega-3 (acid alfa linoleic).

2. Uleiul de măsline

Uleiul de măsline virgin conţine acid oleic mononesaturat, foarte important pentru sănătatea arterelor şi care măreşte rezistenţa la oxidare a colesterolului. Este utilizat mai ales pentru prepararea salatelor, dar şi pentru gătit. De asemenea, se poate folosi şi uleiul de rapiţă, care conţine un acid gras esenţial din familia acizilor de tip omega-3, acidul linoleic. Acesta se găseşte şi în nuci sau în carnea unor peşti (macrou, sardele).

3. Brânza de capră

Brânzeturile slabe consumate în cantităţi mici, zilnic, sunt o sursă importantă de calciu, dar şi de proteine animale şi grăsimi.

4. Carnea slabă

De două ori pe săptămână este indicat să mâncaţi carne slabă de peşte - bogat în acizi omega-3 care cresc colesterolul bun (HDL) - sau de pui, preparate la cuptor sau la aburi, preparate cu ulei de măsline şi lămâie. Carnea roşie de porc sau vită favorizează creşterea colesterolului şi apariţia bolilor cardiovasculare.

5. Vinul

Polifenolii din coaja strugurilor şi care se regăsesc în compoziţia vinului au rol antioxidant şi protector pentru organism. Studiile ştiinţifice publicate şi de „American Journal of Clinical Nutrition" arată că, şi în cazul hipertensivilor, unul, două pahare de vin natural pe zi scad riscul de mortalitate, chiar şi în cazul celor care suferă deja de hipertensiune arterială.

6. Soarele Şi vitamina D

Expunerea moderată la soare, pe toată perioada anului, permite sintetizarea, de către organism, a vitaminei D, care are proprietăţi anticancerigene, favorizează mineralizarea oaselor şi previne hipertensiunea arterială. În lunile de iarnă, în lipsa soarelui, specialiştii recomandă un aport zilnic de suplimente cu vitamina D (între 200 şi 400 UI/zi - 10 micrograme/zi, pentru adulţi şi 7,5 micrograme/zi, pentru copii).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Dieta mediteraneeană prelungeşte viaţa.

Comentarii