Sarmale cu orez şi hrişcă (de post)

Pentru aceia dintre noi care consideră cam fad gustul sărmăluţelor de post, această combinaţie va aduce un plus de aromă interesantă, cu tentă de nucă sau de carne. Aceste sărmăluţe sunt foarte săţioase şi, spre deosebire de cele obişnuite, nu ”cer” musai mămăliguţă caldă la servire, ci merg cu pâine proaspătă sau chiar fără. Se pot consuma şi reci şi pot fi clădite ca aperitiv pe platourile pentru un bufet suedez.

Avem nevoie de:

Jumătate de cană de hrişcă, jumătate de cană de orez cu bob rotund, două cepe medii, un morcov mic, un măr acru mic, un dovlecel mic, sare, piper, condiment pentru sarmale din comerţ, ¾ pahar cu ulei, opţional ţelină cât o nucă, un pumn de stafide şi mărar verde; pentru învelit sarmalele folosim varză murată sau frunze de viţă

Preparare:

Alegem cu grijă hrişca, apoi o rumenim uşor, fără grăsime, într-o tigaie, amestecând uşor, cu grijă să nu o prăjim excesiv, pentru că devine amară. E gata când pocneşte şi unele boabe crapă uşor. Turnăm apă peste ea după ce am luat-o de pe foc, amestecăm bine şi aruncăm apa. Lăsăm hrişca deoparte. Punem la fiert separat o cană cu apă rece cu foarte puţină sare. Când clocoteşte, adăugăm hrişca şi amestecăm bine o singură dată, apoi lăsăm să fiarbă la foc mediu, fără a mai amesteca, până ce boabele au ”înflorit”, apa e aproape toată absorbită, iar în hrişcă s-au format mici ”vulcani”. Dăm deoparte de pe flacără, amestecăm o singură dată rapid, acoperim vasul şi îl lăsăm deoparte ( hrişca va continua să se umfle şi să tragă restul de apă). Separat călim în ulei cepele tăiate fin, până devin aurii. Adăugăm sare, piper, condiment de sarmale după gust, apoi morcovul, dovlecelul şi mărul rase, plus ţelina, dacă folosim. Călim împreună puţin, până nu mai există zeamă, apoi adăugăm orezul ales şi spălat. Continuăm să călim totul 2-3 minute, apoi adăugăm verdeaţa, dacă folosim, şi hrişca rece, bine scursă. Dacă utilizăm stafide, acestea trebuie tocate grosier şi adăugate chiar la final. Lăsăm compoziţia în vasul acoperit jumătate de oră şi apoi îi reglăm consistenţa adăugând apă, dacă este prea densă, precum şi gustul de sare şi piper, dacă mai este necesar. Dacă pare să aibă prea mult ulei nu e nimic nefiresc, pur şi simplu hrişca ”cere” grăsime. Frunzele de varză acră sau viţă trebuie trecute prin apă fierbinte, ca să devină flexibile. Învelim sărmăluţe din compoziţia pregătită şi le fierbem la foc mic, cca. 30 de minute din momentul în care au început să clocotească, doar atât cât să fiarbă bine orezul. Le putem da apoi în cuptor să scadă lent încă 30 de minute, dar nu este obligatoriu. Le lăsăm apoi să se răcească în oala în care le-am pregătit. Sunt foarte bune şi reci, dar şi reîncălzite separat. Le servim ca atare sau cu un sos acrişor de pastă de tomate, ori alături de salată de sfeclă cu hrean, cu care se potrivesc incredibil de bine.