Este o pâine pufoasă, uşoară, cu aspect de pâine intermediară şi gust minunat. Se face destul de uşor, chiar dacă nu dispunem de o maşină specială pentru pâine, iar gustul obţinut va fi o răsplată perfectă pentru micul efort depus.
Avem nevoie de:
150 g mix de seminţe crude în părţi egale de in, dovleac, floarea soarelui, susan, nuci (se găseşte şi amestecul gata făcut în magazine), 50 g făină de secară, 100 g făină de in, 700 g făină de grâu albă sau intermediară, 50 g drojdie proaspătă, o linguriţă cu vârf de sare, o lingură miere sau o lingură cu vârf de zahăr, o cană cu ulei de floarea-soarelui, 500 ml apă călduţă, opţional un vârf de cuţit de mahlab (condiment arab special pentru patiserie, care are un gust de migdală) sau o linguriţă rasă de chimen măcinat, o lingură de untură pentru uns tava, un ou şi puţin susan sau fulgi de ovăz pentru finisat
Preparare:
Amestecăm drojdia cu puţin zahăr şi o lăsăm să aştepte. Se va lichefia în câteva minute. O amestecăm şi o lăsăm să crească, fără a adăuga altceva. Încălzim puţin apa, care nu trebuie să clocotească. Cernem într-un vas făina, sarea, aromele dacă folosim, adăugăm zahărul, seminţele şi facem la mijloc o gropiţă în care turnăm drojdia devenită spumoasă. Turnăm apa şi uleiul şi amestecăm totul cu mâna până ce aluatul se adună rotund şi se desprinde uşor de pe vas. Nu este nevoie să frământăm intens, pentru că putem aplica metoda rapidă – scoatem tot aluatul pe masa unsă cu puţin ulei şi îl ridicăm cu ambele mâini, izbindu-l bine de masă apoi. Repetăm de 100 de ori, dar avem grijă să întoarcem aluatul pe toate părţile, ca să fie bine trântit. Este un minunat exerciţiu de relaxare şi va rezulta în câteva minute un aluat perfect frământat, mătăsos, elastic, plăcut la atingere. Punem bila de aluat într-un vas mai mare, ungem cu puţin ulei deasupra, acoperim cu o pânză curată şi lăsăm să crească minim 90 de minute. După ce a crescut, împărţim aluatul în 2 sau 3 bucăţi, formăm pâinile după cum dorim, le punem în tăvi unse cu untură sau simplu tapetate cu hârtie de copt. Batem oul întreg cu puţin zahăr, puţină sare şi un strop de apă şi ungem pâinile cu o pensulă. Presărăm din belşug seminţe de susan sau fulgi de ovăz deasupra. Lăsăm pâinile să crească 15-20 de minute în formă, timp în care încingem cuptorul la 180 de grade. Coacem pâinea minim 45 de minute, până devine rumenă şi trece testul ciocănitului (dacă batem în ea cu degetul, sună a gol, ca un pepene copt, nu înfundat). Scoatem pâinea cu grijă din cuptor, o extragem cu atenţie din forme şi o lăsăm să se răcorească întoarsă pe o parte. Chiar dacă mirosul este înnebunitor, nu este indicat să tăiem şi să gustăm pâinea fierbinte. Ne putem alege cu o teribilă durere de stomac, iar pâinea tăiată caldă se va ”încruzi” şi va părea insuficient coaptă. Poate fi consumată în siguranţă după 1-2 ore. Este minunată cu unt gras, la micul dejun, sau alături de brânzeturi maturate şi vin alb, ca gustare.