Supa groasă de mazăre uscată cu afumătură

Este un preparat ieftin, foarte comun la noi, în special în zonele de câmpie, ca și borșul de fasole. Este considerată o mâncare hrănitoare de iarnă și este atât de sățioasă, încât poate fi un fel unic la o masă de familie. Se consumă însă și în alte țări, unde este mult mai populară. În Suedia, de pildă, se numește artsoppa, se consumă în mod traditional joia, inclusiv la cantinele instituțiilor și se găsește chiar și în magazine, congelată, pentru că este foarte căutată. Poate părea ciudat pentru gustul nostru, dar suedezii servesc supa aceasta cu muștar, iar combinația chiar este gustoasă.

Avem nevoie de:

500g mazăre uscată ( cea galbenă fierbe mai repede), 500g oase afumate de porc (garf), 2 cepe, un morcov, un pătrunjel, un ardei, 4-5 cuișoare, o lingură cimbru uscat, trei linguri ulei, sare și piper după gust, opțional: o linguriță chimion măcinat, un vârf de cuțit coriandru măcinat, o linguriță curcuma pulbere ( pentru culoare), 150 g costiță afumată

Preparare:

Spălăm mazărea uscată și o punem la înmuiat cu o seară înainte. A doua zi scurgem apa și punem mazărea la fiert cu apă rece, cum procedăm de obicei cu fasolele uscate, dar fără a mai schimba mai multe ape. Trebuie să fie în oală cel puțin 2,5 litri de apă. Adunăm spuma care se formează și o aruncăm, apoi punem în oala cu mazăre și bucățile de os afumat. Curățăm și spălăm legumele. O ceapă o lăsăm întreagă și înfigem în ea cuișoarele. O punem la fiert în oala cu mazăre, împreună cu morcovul, pătrunjelul și ardeiul tocate. Acoperim parțial cu un capac, ca să nu scadă excesiv zeama și fierbem până când mazărea este aproape terciuită, amestecând uneori, pentru a nu se lipi de fundul vasului. Între timp, într-o tigaie mică, punem la călit a doua ceapă, tocată fin, cu puțină sare și piper, iar când începe să se îngălbenească adăugăm cimbrul uscat și, dacă folosim, chimionul, coriandrul și curcuma (aceste condimente opționale nu au doar rolul de a conferi culoare și gust, ci diminuează eficient senzația de balonare pe care unii o resimt după consumul de mazăre sau fasole). Amestecăm pe foc 2 minute, pentru accentuarea aromelor, apoi dăm deoparte ceapa călită cu mirodenii. Când mazărea e perfect fiartă și totul arată mai mult ca o tocăniță cu sos lung, putem scoate oasele din supă, alegem carnea de pe ele și o punem înapoi în oală. Scoatem ceapa întreagă și cuișoarele și le aruncăm. Adăugăm amestecul de ceapă prăjită cu condimente și mai dăm supei un clocot, pentru a se armoniza aromele. Potrivim gustul cu sare și piper după preferință. La servire, putem așeza deasupra supei groase cubulețe de costiță afumată, rumenită în tigaie separat, și putem presăra cimbru uscat și turna puțină grăsime de la prăjit costița. Dacă dorim să servim supa în stil suedez, o asortăm la servire cu muștar, praz tocat foarte fin și sfeclă murată în oțet, pe care mesenii le adaugă după preferință. Este absolut delicioasă și foarte sățioasă, chiar dacă aspectul ei este foarte modest. Savoarea îi este pusă în valoare mai ales dacă o servim cu pâine neagră sau pesmeți cu tărâțe.