Lichior de leac din nucă verde, ca la Mănăstirea Dintr-un Lemn

Pe sub deal, pe sub pădure... mergem nu după mure, ci, de data asta, după nuci verzi. E anotimpul lor, şi, cel puţin în Subcarpaţi, mirosul de iod împrospătează aerul şi-l face tare şi bun pentru plămâni. E și vremea Sânzienelor, când se culeg plantele medicinale și, în unele zone, din ele se prepară și dulcețuri, și lichioruri de leac.

În Oltenia-de-sub-Munte, în Vâlcea, la Mănăstirea Dintr-un Lemn, am făcut deunăzi popas ca să mă închin la icoane şi să mai adun niscaiva reţete pe care să vi le dăruiesc. Părea să nu am prea mult noroc, căci maica stareţă nu era dispusă pentru interviuri, câtă vreme nu avea dezlegare de la ierarhul locului. Dar, ca oaspete ce mă aflam, am fost omenită cu ceva bucate şi, pentru bună digestie, mi s-a dat şi-un păhăruţ cu lichior digestiv.

"Să-l beţi cu înghiţituri mici", avea să îmi spună stareţa Mănăstirii Dintr-un Lemn, că ăsta nu-i lichior de băut, ci leac pentru stomac, dar şi pentru plămâni". La mănăstirea vâlceană, ca peste tot prin satele din jur, nucul e împărat. Iar la vremea asta din an nu-i gospodină care să nu facă dulceaţă de nuci verzi. Însă lichiorul, aşa cum se face la mănăstire, nu ştie toată lumea să-l pregătească. Are dichisul lui. Greu mi-a fost să o conving pe măicuţă că secretul reţetei e în siguranţă la mine – n-o să-l ştim decât eu şi... dumneavoastră, cei care ne ascultaţi la Radio România Internaţional sau ne citiţi pe site. Şi dacă tot mi s-a dat reţeta, să nu mai lungesc vorba şi să-i dăm drumul.

Pentru 500 g nuci verzi e nevoie de 500 g zahăr, ţuică şi palincă.

Citește articolul integral pe Antena satelor