Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mormântul unionistului Iancu Flondor de la Storojineț este loc de pelerinaj, pe 28 Noiembrie, pentru câțiva, puțini, dintre românii care mai trăiesc în Bucovina de Nord. S-a întâmplat și ieri într-o atmosferă generală pesimistă, în care românii din Bucovina de Nord, pe lângă drama războiului, trăiesc și drama pierderii românismului.
Oficial, nu le este interzis să meargă la biserică, iar copiii au dreptul la ore de limba română, însă cu toții simt că statul ucrainean le limitează tot mai mult aceste drepturi, în special pe partea de educație.
”Oficial nu exisă discriminare, dar într-o formă mai delicată există”
Reporterii Monitorului de Suceava l-au găsit la mormântul lui Iancu Flondor din curtea Bisericii Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil pe Adrian Iliuț, în vârstă de 74 de ani.
”Am venit special la mormântul lui Iancu Flondor pentru a-l comemora pe omul politic Iancu Flondor. Nu avem restricții din partea autorităților, dar nici atenție. Sunt mulți români pe aici, dar cei mai mulți au o reținere, o teamă, o frică, amestecată cu necunoaștere. Mulți nu-și cunosc propriul trecut....
Cele mai mari probleme sunt în învățământ și mass-media. Învățământul este mult redus, se insistă să se scrie în limba ucraineană și la ora de limba română, se caută să se reducă școlile de limba română sub diferite forme... Oficial nu exisă discriminare, dar într-o formă mai delicată există”.
Limba română dispare treptat din școli. Bisericile în număr relativ mare mai țin spiritul românesc
În mare aceasta este opinia generală a românilor din teritoriile care azi sunt ale Ucrainei.
Vasile Covalciuc este preot la Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din Storojineț, iar pe 28 Noiembrie a marcat Ziua Națională a Bucovinei și 104 ani de la momentul când, prin Iancu Flondor, a avut loc Unirea de la 1918.
De patru ani de zile, pomenirea lui Iancu Flondor este un moment recunoscut de statul ucrainean.
Și totuși...
”Problemele cele mai aprige sunt cu războiul, evident, apoi, în al doilea rând, pentru noi românii din Bucovina de Nord e greu, treptat școlile de limba română dispar. Cu părere de rău vă spun că orașul Storojineț este unul din cele mai mari raioane din Cernăuți cu populația românească și în acest oraș nu avem nici o școală românească. Avem 26 de parohii românești și undeva la 3.000 de creștini”, spune preotul Vasile Covalciuc.
Biserica este cea care mai ține în viață limba română.
Din acest punct de vedere nu există nici un fel de opreliști din partea statului ucrainean.
Totuși, din cauza problemelor cu energia electrică în biserică este frig, bătrânii nu prea mai pot veni la slujbe, iar tinerii sunt fie plecați din Ucraina, fie se ascund pentru a nu fi luați la război.
”Fără sprijinul Guvernului României nu avem șanse să ne recăpătăm drepturile”
Am găsit-o la mormântul lui Iancu Flondor și pe Felicia Nichita Toma, jurnalist la Zorile Bucovinei.
”Anul acesta este a X-a ediție de când sărbătorim Ziua Bucovinei. Ziarul Zorile Bucovinei a fost inițiatorul sărbătorii în 2013, atunci a fost prima ediție.
Acum visul nostru de aur este să ne păstrăm limba și școlile românești. Conform legii Ucrainei sunt reduse la jumătate orele de limba română. Dacă orele la ucraineană sunt clare, cele de română sunt lăsate la liberă plutire, la alegerea profesorilor, părinților...
Limba română va fi eliminată din școli, asta se vrea și sperăm că un popor care luptă pentru democrație nu îl va subjuga pe altul. Fără sprijinul Guvernului României nu avem șanse să ne recăpătăm drepturile”.
În loc de concluzii, așadar, românii din Bucovina de Nord au nevoie de ajutor, de sprijin, iar contextul actual permite României să poată pune problema dintr-o poziție prielnică cu statul ucrainean, nu neapărat în aceste momente dificile pentru țara vecină, ci într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat.
