Deşi maşinile electrice sunt pe piaţă de aproape un deceniu, în ultimii ani vânzările au luat avânt, aceste vehicule reprezentând noua revoluţie în industria auto, chiar dacă preţurile energiei electrice au crescut spectaculos în ultimul an. Îmbunătăţirile în gama de baterii ale maşinilor electrice, preţurile mai mici şi extinderea reţelei de încărcare arată că 2022 este cel mai bun an de până acum pentru un vehicul electric, un aport avându-l şi Dacia Spring.
Din luna iunie şi fălticeneanul Mihai Tudosă, şef Serviciu Tehnic la Electroputere VFU Paşcani, conduce o Dacie Spring, cumpărată de tatăl său pentru a-şi duce nepoţii la grădiniţă şi la şcoală. Mihai este cunoscut în ţară şi străinătate pentru articolele pe care le publică în revistele de specialitate despre trenuri, automotoare şi locomotive, având şi un blog despre această pasiune, trenurile, apreciat de feroviari.
Fiind într-o continuă perfecţionare şi „pus la curent” cu toate noutăţile, Mihai şi-a propus să viziteze, în perioada 20-23 septembrie, InnoTrans 2022 Berlin, un târg în care peste 3.000 de expozanţi din lumea tehnologiei transportului feroviar se întâlnesc pentru a face schimb de idei şi opinii. Pentru că biletele la avion erau foarte scumpe, dar şi pentru că îşi dorea să testeze comportamentul maşinii electrice la un drum foarte lung, până acum drumurile parcurse în ţară fiind trasee de câteva sute de kilometri, Mihai şi colegul său de serviciu Dragoş Pavel, din Paşcani, specialist şi în diagnoză auto pentru mai multe mărci, au hotărât să meargă împreună cu Dacia Spring în capitala Germaniei. Mihai a gândit şi un proiect, „De la ceasul din Piaţa <Nada Florilor> la ceasul din Alexanderplatz Berlin”, ceasul din Fălticeni, realizat în 1985, dorindu-se a fi o copie a celui din Berlin.
Fălticeni vs. Berlin, alături de acelaşi ceas şi 1.850 km parcurși în spiritul mobilităţii electrice
Deşi nimeni nu îi dădea nici o şansă să ajungă cu Dacia Spring la Berlin, mulţi spunând că„e nebunie curată”, mai ales că Spring-ul nu este una dintre cele mai apreciate maşini electrice din punct de vedere al autonomiei şi al puterii motorului, totuşi… se poate. În dimineața zilei de 17 septembrie, cei doi tineri au plecat la drum, iar pe 19 septembrie au făcut publice şi primele imagini cu maşina la Berlin.
„Nu găseam bilete de avion. M-am hotărât să iau Spring-ul tatălui din curte și să ne ducă până la Berlin. Nici măcar n-am plecat cu bateria încărcată 100%. La ora 6,50 am plecat din Fălticeni pe traseul Piatra Neamţ – Sovata – Cluj - Oradea – Debrecen (Ungaria), unde am înnoptat. Camera pe bord, multă voie bună, un card bancar cu vreo 1.500 lei, multe aplicații instalate. În urmă rămâneau fetele mele pe care urma să le văd peste 10 zile. Am pornit fără nici o grijă, am planificat opririle pe PlugShare. Aşteptările privind autonomia au fost depăşite, așa că am depăşit anumite staţii/intrarea în anumite oraşe aglomerate. Am făcut încărcări la staţii unde făceam pauze şi pentru o cafea, pentru a mânca ceva, pentru relaxare. Spring consumă 20-25 kW în rampă în zona verde și 33 kW în zona roșie, în timp ce pe pantă regenerează 7 kW. În prima zi, am traversat Cheile Bicazului, drumul până la Sovata, de la Turda, 120 km parcurși pe o ploaie deasă, torențială în unele locuri, la radio tot amenințând cu coduri portocalii, cu alţi 159 km parcurși jumătate prin ploaie, jumătate pe uscat, jumătate cu lumini de zi, jumătate cu farurile aprinse, căldurică la 2 linii roșii, dealuri, văi, curbe, linii drepte, totul a decurs normal. 636 de km, 5 încărcări. Singurii timpi <morți> au fost cele 20-25 de minute la fiecare încărcare în care oricum am fi oprit pentru a servi un sandvici, o cafea sau pentru toaletă”, ne-a spus Mihai Tudosă.
În România, infrastructura pentru automobile electrice este bună
Mihai ne-a spus că la programarea călătoriei nu s-a bazat şi nu a făcut nici un calcul în baza staţiilor gratuite. Mult hulita autonomie a maşinilor electrice, pe care unii critici o respingeau ca fiind insuficientă şi căreia nu îi prevedeau o perspectivă fericită, s-a schimbat mult în ultimii 10 ani, ajungând la un număr de kilometri pe care mulţi nici nu îl visau la momentul introducerii acestui tip de vehicule chiar şi pentru cel mai ieftin model de pe piaţă. Cel mai important este instalarea mai multor staţii de încărcare.
„Am plecat după o noapte de odihnă la un hotel din Debrecen unde am putut încărca în voie Spring-ul la 100% pe Type2 spre Viena. După nici 2 ore și 125 km, pe autostradă, un vânt nebun a creat ceva emoții pentru că a scăzut autonomia cu aproape de 25%. Şi după Budapesta vânt puternic, ploaie, curcubeu. Am încărcat pe M1 de la 14 la 100% contra 21,39 kWh, 42,57 lei și 60 de minute, ne-am bucurat de un Hot Dog XXL <a la Mol> și un <Americano> specific, alături de un curcubeu frumos apărut după ploaia ce a creat un decor interesant alături cu soarele strălucitor care se pregătea să apună dinspre vest. Următoarea țintă era Viena și viitorul era neprevăzut… În România şi Ungaria infrastructura pentru automobile electrice arată, deja, bine. E fiabilă şi dezvoltată alături de servicii conexe”, a ţinut să precizeze Mihai.
Sisteme de încărcare a maşinilor electrice incompatibile
Mersul constant cu 100-110 km/h pe autostradă a crescut consumul, astfel încât atunci când au ajuns la hotelul din Viena maşina mai avea o autonomie de 38 km. Deși a întrebat la recepția hotelului când a făcut rezervarea dacă poate încărca mașina electrică și răspunsul a fost pozitiv, proverbul „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg” s-a aplicat în capitala Austriei. După cazare Mihai a dorit să pună maşina la încărcat, dar în garaj era un model de priză cum sunt cele „pentru a menține cald automotorul Săgeata Albastră”. Şi de aici a început aventura, pentru că toate noaptea, cei doi au umblat să încarce maşina.
„Scoţi maşina din parcare, hălăduieşti noaptea prin capitala Austriei către alte 5 staţii <Tanke Wien Energie>, aplicaţie cu care deblochezi robotul de încărcare, Google Play îţi zice cu roşu că <Isn`t available in your country / Nu este disponibil în ţara ta!>, parcurgi zeci de kilometri între staţii verzi şi portocalii pe PlugShare… Am reuşit să găsim finalmente o staţie în care într-o sesiune de 180 de minute să încărcăm maximum 10,63 kWh (Type2), deci nici măcar jumătate din bateria Spring-ului. Realocăm încă un credit pentru încă 180 de minute pentru încă vreo 11 kWh cât să ne ajungă pentru Brno, Cehia, unde vom avea stații MOL sau CEZ şi unde să putem încărca electroni”, ne-a spus Mihai.
„Nemulțumirea înseamnă progres”
Drumul prin Cehia a fost fără probleme, cu vizite la Brno şi Praga, unde maşina a fost și încărcată. Nu la fel a fost şi în Germania. Deblocarea staţiilor de încărcare s-a putut face după conversaţii îndelungate cu angajaţi care nu ştiu engleză şi după discuţii la call-centre de pe telefoanele personalului din benzinării pentru că numerele de ajutor nu pot fi folosite de pe numere româneşti.
„Nu pornea nici cu cardul bancar, aplicația mă trimitea să introduc un card ARAL pe care bineînțeles nu-l aveam. Văzându-mă agitat, un angajat al stației ARAL Dresda îmi zice să sun la un număr de ajutor, 08001353511. +49, evident. Apelul se închide instant. Mă reîntorc la angajat, îi explic că nu pot suna, nu vorbea o boabă engleză. După un timp mă vede lângă mașină și mai agitat, îi explic gestual că nu răspunde nimeni la număr. Sună și el. Urmează o conversație de vreo 20 de minute, conectez mașina, rând pe rând, la 3 din cele 4 porturi CCS. Nimeni, nimic. Clepsidra și martorul de încărcare clipesc. Abia la a 3-a conectare, cu reprezentantul ARAL la telefon, văd că se afișează nivelul bateriei pe ecran (57%) și se aud contactorii stației și mașinii. Un zâmbet larg pe chipul meu și pe chipul angajatului… după vreo 25 de minute de încercări. Am apreciat mult gestul omului. În Germania, am încărcat de 2 ori și am fost nemulțumit tot de 2 ori”, ne-a spus Mihai.
Singurul Spring înmatriculat în România lângă ceasul din Berlin
După un parcurs de 1844,9 km, luni, pe 19 septembrie, la ora 22,00, Mihai şi Dragoş au ajuns la Berlin, însă „obiectivul” urma să fie atins a doua zi.
„În centrul Berlinului poți accede doar dacă ai acel cerc verde unde este scris numărul de înmatriculare <Environmental zone sticker>. Am întrebat la o reprezentanță auto de lângă hotel, am fost îndrumaţi către sediul TUV. A durat 1 minut, am plătit 7 euro și am văzut discul verde aplicat pe parbriz, în dreapta jos, fiind primul Spring înmatriculat în România cu Environmental zone sticker. Am pornit spre Alexanderplatz, emoțiile creșteau în intensitate. Nu mai conta nici SoC, nici range, nici kilometraj, intrasem pe strada cu interzis, 4 semne de circulație repetitive cu exclusiv zonă pietonală, interzis oprirea. Opresc mașina, îmi iau inima în dinți și merg la o mașină de poliție, unde erau și 8 poliţişti. Aveam harta traseului la mine și le explic că sunt din România, dintr-un oraș unde există un ceas asemănător cu cel din Berlin. Un polițist din cei 8 se uită la fotografia cu ceasul din Piaţa Nada Florilor şi nu îi vine să creadă. În jur, puzderie de lume, turiști, grupuri. I-am zis că doresc doar să mă apropii de ceas pentru a-i face poză alături de maşina electrică Dacia Spring. Mă întreabă <Why do you want to make a photo with your car near Clock?> (De ce vrei să faci o fotografie cu mașina ta lângă Ceas?). Îi răspund: Vreau să promovez electromobilitatea cu mașina electrică printr-o călătorie de 1850 km de la Fălticeni la Berlin. Se uită 5 secunde la mine, tremuram ca varga... <Ok, come here with your car!> Toţi turiştii şi poliţiştii din zonă urmăreau mişcarea noastră lentă cu 5 km/h în apropiere de ceas, ne coborâm pentru a realiza fotografii. Misiune îndeplinită! Plecăm din piața Alexanderplatz…, resetăm consumul pentru proiectul Electromobilitate şi plecăm spre Kaufland Berlin să încărcăm”, este povestea fotografiei singurului Spring înmatriculat în România lângă ceasul din Berlin.
Un drum făcut cu mult drag de aventură
Mihai Tudosă, unul dintre cei care conduc modelul electric produs de Dacia, se exprimă extrem de categoric, concluzionând că autoturismul este ideal pentru circulaţia în oraş sau pentru navetă, dar va mai pleca pe distanţe lungi cu Spring-ul. Următoarea deplasare pe care şi-o propune este anul viitor la Gdansk, în Polonia, tot la o expoziţie de material rulant, Trako 2023, care are loc din doi în doi ani.
„N-am văzut nici un Spring pe drum… deci lumea o ia doar pentru oraş. Şi e firesc aşa. Dar aş contrazice puţin lumea… A fost o călătorie neprogramată pe un traseu bine programat, dar cu multe situaţii neprevăzute care au fost tratate ca atare. Am primit un singur flash de la un X3 sau X5, care pendula printre benzi. Am consumat 260 kWh şi am cheltuit 532 lei, cu o medie de 2,04 lei/kWh. Timpul de încărcare efectiv: 564 minute pe CCS şi 604 minute pe Type2. Statistici..., însă dincolo de ele a fost o experiență de viaţă.
Am reuşit să fac dus-întors Fălticeni – (Cristeşti) – Berlin şi Berlin – Paşcani – Fălticeni cu Dacia Spring fără nici o frică, doar cu mult drag de aventură. E drept că un şofer de autocamion în Europa face aceeaşi distanţă într-un timp mult mai scurt, dar am arătat că se poate circula şi pe alte distanţe cu Dacia Spring.
Mulţumesc tatălui meu că a avut curajul să-mi dea maşina, reprezentanţilor proiectului Electromobilitatea, companiei unde lucrez pentru că mi-a asigurat suportul logistic necesar – tot cu E, dar Electroputere VFU Paşcani, lui Dragoş că a acceptat să mă însoţească şi familiei că m-a susţinut moral pe parcursul călătoriei”, a precizat Mihai Tudosă.