Dornești, punctul fierbinte în tranzitul mărfurilor din Ucraina spre România

Invazia Rusiei în Ucraina a transformat micuța localitate Dornești într-un nod esențial pentru transportul mărfurilor din țara vecină spre portul Constanța sau spre alte țări din lume. Activitatea a crescut chiar și de zece ori, iar cerințele sunt tot mai mari, ceea ce înseamnă că volumul de activitate și de mărfuri care vor trece pe aici va fi tot mai mare în perioada următoare.

Adrian Frunză este comisionar vamal și deține două firme, Ridia Serv și Ridia Comisionar, din Dornești, iar pentru a putea face față cererii tot mai mare de lucru a fost nevoit să angajeze alți oameni, din Nepal, iar previziunile arată că sunt necesari mai mulți salariați. ”De o lună și ceva a crescut traficul foarte mult, este foarte mult de lucru și nu știm cât va rezista infrastructura, care nu este proiectată pentru așa ceva. Ce pleca pe Odessa vine pe aici, prin Siret și Dornești, și se stă foarte mult la rând. De aici, zilnic pleacă între 4 și 6 trenuri de cereale, cu vagoane care sunt trecute la Vadu Siret în vagoane românești, altele descărcate acolo, în Ucraina. Ca număr de tiruri, sunt minim 20 în decurs de 12 de ore, iar mare parte pleacă în port, în Constanța, dar sunt și altele care descarcă aici, în zonă, inclusiv sâmbăta și duminica. Infrastructura feroviară nu va face față, iar noi, cei care lucrăm în Dornești, suntem acum aproape la capacitate maximă, iar ca să găsești un loc liber este foarte, foarte greu. Am angajat oameni, cumpărăm utilaje și ne pliem după situație. Va începe transvazarea de motorină și vor veni minim 4 trenuri pe zi, din Constanța spre Ucraina”, a dezvăluit Adrian Frunză.

Coloana de tiruri pentru intrarea în România are 20 de kilometri

Volumul de activitate este unul extrem de intens, iar previziunile arată că va fi și mai mare. Pentru că acest centru de greutate al traficului de mărfuri s-a mutat în PTF Siret, s-a ajuns ca tirurile să aștepte zile în șir pentru a intra în România. ”Majoritatea șoferilor de tir nu vor să meargă în Ucraina pentru că au o frică serioasă. Vine foarte multă marfă din Ucraina, iar acolo coloana de mașini este de 20 de kilometri, iar ca timp de așteptare înseamnă 7-8 zile. Fără rând vin doar camioanele cu ajutor umanitar și cele pentru combustibil. Traficul prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, pe cale rutieră, a crescut de minim 6-7 ori. Noi, ca și comisionari vamali, nu facem efectiv față. Am angajat încă doi oameni, iar volumul de activitate va crește pentru că sunt cerințe tot mai mari, de la cereale, caolin, pal, sticle, borcane, care mergeau pe la Odessa și acum trec pe aici. Traficul feroviar a crescut de cel puțin 10 ori. Vin foarte multe cereale, care pleacă la Constanța. Sticla pleacă în Spania, caolinul în Turcia, OSB-ul în Italia și Ungaria. Mare majoritate a traficului de mărfuri din Odessa este mutat acum aici”, a opinat comisionarul vamal Adrian Frunză.

A stat 10 zile la coadă pentru a intra în România

Alexei este șofer de tir, care vine cu mărfuri în România de mai multe săptămâni. Spune că acum timpii de așteptare sunt mult mai mari, dar acceptă acest lucru pentru că Siret este singurul punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România. ”Vin din Ucraina, de la Ternopil, și am stat 10 zile la rând pentru a intra în România. Aduc cereale din Ucraina și le duc la Verești. Sunt foarte multe mașini și asta este singură vamă, dar ar trebui deschise mai multe puncte de trecere”, a opinat Alexei. La Dornești, l-am găsit și pe Catel. E nepalez și a venit în România de mai bine de doi ani. De când a început războiul are mai multă activitate, dar nu se plânge de asta. ”Am doi ani de când lucrez în România, descarc vagoane, încarc mașini. Se câștigă mai bine în România decât în Nepal, iar acum suntem șapte oameni din Nepal care lucrăm aici. Acum e puțin mai mult de lucru, de când e cu războiul”, a precizat Catel.

Transvazarea de motorină, în pregătire

Adrian Frunză spune că volumul de activitate va crește, dar este deja pregătit pentru așa ceva. Va cumpăra pompe pentru a trece motorina din vagoanele românești în cele ucrainene și astfel lucrurile vor merge ca pe roate. ”Sunt două linii de cale ferată, una cu ecartament lărgit, sovietic, și alta cu ecartament normal, cu o diferență de 13 centimetri. Aici vine marfa din Ucraina, fie se depozitează la teren, fie se transbordează dintr-o parte în alta, fie o transvazare de lichide, dintr-un vagon în altul, cu pompe, cu motostivuitoare sau cu podul rulant. O oră la fiecare vagon, dar marea problemă e că se blochează gara și e problemă cu manevra, ceea ce ia foarte mult timp”, a concluzionat comisionarul vamal Adrian Frunză.