Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
„Orice lipovean adevărat are baie cu aburi în spatele casei. Sauna este tradițională la noi”, aflăm acest lucru în satul Lipoveni (Sakalințî), din comuna suceveană Mitocu Dragomirnei. Baia cu aburi, fie că e „neagră” sau „albă”, este o marcă identitară a rușilor lipoveni, transmisă de la o generație la alta în satul cu aproape 700 de locuitori, dintre care mai bine de 80 la sută aparțin acestei etnii.
Aproape în fiecare gospodărie din satul Lipoveni se vede o anexă construită în curte, în spatele casei, la o oarecare distanță de restul clădirilor. Vrem să aflăm ce sunt și așa ajungem la sauna familiei Cristina și Iuri Condorovici. Intrăm în curte, ocolim casa, trecem printr-o șură din lemn și prin curtea cu păsări. Patru curcani se opresc din rotit și ne privesc cu curiozitate. Câinele lăsat liber are grijă să nu ne apropiem prea mult de stăpânii casei, dar nici să nu umblăm prin curte de capul nostru. Mârâie și latră de fiecare dată când i se pare că nu respectăm distanța de siguranță.
Cristina și Iuri au și baie cu duș în casă, dar spun că preferă sauna din grădină. „Dușul e gata una, două. Aici stau o oră, când am liber”, argumentează Cristina.
La saună, Iuri ne explică ritualul. În primul rând, sauna lui este o „baie albă”. Pe cea neagră a demolat-o și a ridicat una nouă. Întrebăm ce înseamnă baie albă și baie neagră și aflăm că după câțiva ani de folosire pereţii devin complet negri de la fumul focului din vatră. De asemenea, sauna este „moartea paraziților”, bacteriilor și altor microorganisme dăunătoare sănătății deoarece aburul, temperatura ridicată și fumul le împiedică dezvoltarea.
Clădirea, relativ joasă față de restul construcțiilor, are două încăperi. Prima este „pentru relaxare”. Peste gresie este un grilaj din lemn, detașabil, are o masă și bănci, tot din lemn, iar pe lambriurile care îmbracă pereții sunt fixate cârlige pentru haine. În două cuiere sunt agățate clopuri de bumbac, pe care le pui pe cap „ca să nu te ia curentul, când ieși din baie înfierbântat”. Unii intră cu clopul și în saună, spune Iuri.
Pe masa acoperită cu mușama cu flori este o tavă cu pahare. „Conform tradiției, aici aducem mâncare, un spriț... Vin prieteni, facem saună, stăm de vorbă, mâncăm împreună, bem un pahar...”, ne deslușește stăpânul casei rolul primei săli. Tot aici se face și focul pentru vatra cu pietre de râu, aflată în a doua încăpere, unde este baia de abur propriu-zisă.
„Aici e camera focarului, sala de liniștire, unde se iese din saună. Cuptorul e construit din piatră naturală. Noi am moștenit de la părinții noștri saune din astea, cu piatră naturală, de râu, nu cu piatră vulcanică. Părinții noștri au avut viață îndelungată, 80- 82 – 83 de ani. Datorită saunei s-au vindecat și de boli”, spune cu convingere Iuri.
Sauna are nu doar un efect de îngrijire a corpului și de relaxare, ci și profilactic și terapeutic
În a doua sală, pe vatra cu pietre este un cazan cu apă pus la încălzit. Lângă vatră se află un pat din scândură și trei bănci de lemn, o masă și un alt cazan, pentru ceai. Pe un cuier atârnă un prosop de cânepă, „marfă rară”, dar absolut necesară pentru ritualul băii de abur lipovenești: „Prosopul de in sau de cânepă este foarte important. Bătrânii noștri îl puneau în apă caldă, când îi durea piciorul de la reumatism sau aveau dureri de spate. Se bagă în apă fierbinte și se face ca un pansament. Apoi se pune câte un pic de apă fierbinte, o cană, două, cât rezistă fiecare. Și când ajunge omul acasă se simte bine. Nu știu să explic de ce, dar multe persoane vin la mine și apoi se simt bine”, spune Iuri.
Temperatura apei din cazanul de pe vatra din pietre trebuie să ajungă în mod uzual la 80 de grade Celsius. Cu un polonic mare de lemn se ia apă din cazan și se stropesc pietrele încinse, amplificând astfel efectul de saună. Nu se folosește doar apă simplă, ci și ceai, mai ales iarna: „Ceaiul de mușețel e cel mai bun, din mușețel adunat de noi de pe câmp. Se lasă să stea 20-30 de minute cu apă fiartă în cazan și apoi se dă pe pietre și stai în miros de primăvară. Asta folosim iarna”.
Persoana care face saună se așează pe patul de lemn și ritmic își loveşte corpul cu o măturică din rămurele de carpen, stejar sau mesteacăn, înmuiată în apă fierbinte. „Persoana se așează pe patul de lemn, facem aburi, se încălzește omul, apoi facem temperatură. Unul rezistă la 50 de grade, altul la 80 de grade, până la 100. Aici se măsoară altfel temperatura, nu e ca apa care fierbe la 100 de grade. Dai pe om cu mătura, apoi îl masezi. Înainte făceam mături de mesteacăn, noi, rușii lipoveni, că mesteacănul e odihnitor pentru creier. Acum avem și din crengi de stejar și de carpen”, relatează Iuri.
Sauna are nu doar efect de îngrijire a corpului și de relaxare, ci și efect profilactic și terapeutic, explicat de Iuri prin stimularea circulaţiei sanguine prin bătaia cu măturița din crengi, precum și prin creșterea rezistenței naturale a organismului. Îmbăierea se face întotdeauna sâmbăta și înaintea marilor sărbători religioase, dar și în cazul unor afecțiuni precum durerile reumatice, musculare, răceală etc. Lipovenii au convingerea fermă că sauna protejează de boli.
Iuri: „La mama, am avut baie neagră, numită așa pentru că aici nu trăiește nici un parazit. În 1942-1943 a fost tifos. În perioada aia, oamenii făceau saună în fiecare zi, știu de la tata. Mi-a zis că în Mitoc, în Pătrăuți, mureau de tifos pe capete. În Lipoveni, nici unul. Sunt date în arhivele noastre, că n-a murit nici un om în Lipoveni din cauza tifosului”.
Cele mai bune saune sunt din chirpici
Ca să vedem o „baie neagră” vorbește cu vecinii, care construiesc o saună nouă, dar încă o folosesc pe cea veche. Alexandra Slavnic are 63 de ani și are sauna, neagră tăciune, de peste 40 de ani, de când s-a măritat. A construit-o pentru că și-a făcut casă la mai bine de un kilometru de soacra ei și îi era greu să meargă acolo pentru baia de abur de sâmbătă. Și ea și Iuri ne spun că cele mai bune saune sunt cele construite din chirpici, cu pământ pe jos. Motivul este că pământul e cel mai bun ca izolator termic, pentru păstrarea căldurii și pentru sănătatea celui care folosește sauna. Sâmbăta sau înainte de sărbători, Alexandra începe să facă focul în vatră pe la 10.00, pe la 12.00- 12.30 lasă să iasă fumul, apoi sauna e pregătită. „În baia neagră făceai jar două-trei ore, se scotea jarul, lăsai o oră să iasă monoxidul de carbon, apoi se limpezea sauna și intrai. Acum am mai modificat un pic”, spune Iuri.
Pentru aerisire, atât la sauna albă, cât și la cea neagră este un geam mic în tavanul de lemn și două ferestre laterale. Iuri spune că după fiecare persoană care face baie de abur încăperea trebuie aerisită foarte bine pentru primenirea completă a aerului.
„Dacă nu facem saună măcar o dată pe săptămână nu ne simțim bine, așa e organismul nostru obișnuit”
„În spatele șopronului, în spatele șurii, fiecare lipovean are saună. O baie de abur o dată pe săptămână e obligatorie, uneori și de două ori. Dar dacă nu facem saună măcar o dată pe săptămână nu ne simțim bine, așa e organismul nostru obișnuit. E tradițională pentru rușii lipoveni”, precizează Iuri, subliniind că sauna se recomandă la orice vârstă, „numai să n-o faci fierbinte, o faci după organismul tău și după cum te simți”.
Pentru păstrarea tradițiilor, obișnuirea cu baia de abur se face de când copiii rușilor lipoveni sunt foarte mici. Cristina ne spune că pe fiica sa, Iulia, acum elevă în clasa a VII-a, a născut-o într-o zi de miercuri și în prima sâmbătă a făcut prima ei saună. Alexandra și soțul ei întăresc vorbele Cristinei, arătând că un nepot de-al lor nu rezistă la masajul cu măturița din crengi în saună și asta din cauză că nu a făcut cunoștință cu baia de abur din prima parte a copilăriei. „Copiii trebuie obișnuiți de mici cu sauna, altfel este dificil să-i înveți mai târziu”, ne mai spune Alexandra.
Pe lângă beneficiile pentru sănătate, băile de abur din grădinile rușilor lipoveni atestă păstrarea legăturilor cu țara de origine, prin conservarea tradițiilor și limbii.
