Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O clădire reprezentativă din Vatra Dornei a fost abandonată de ani de zile, iar acum este într-o stare deplorabilă. Pentru Templul Mare, sinagoga principală care a funcționat în acest oraș din zona de munte, nici viitorul nu sună prea bine, iar dacă nu se va interveni rapid există toate șansele ca imobilul să devină amintire. Cu geamuri sparte, tencuială căzută în mai multe zone ale pereților exteriori, cu uși masive de lemn rămase imobilizate în diferite poziții și cu un interior în care se văd doar urme ale gloriei de altădată, sinagoga a devenit un refugiu pentru câinii vagabonzi.
Deși se află pe strada principală a orașului stațiune de interes național, Templul Mare a alunecat încet dar sigur către actualul stadiu. Vremurile când oamenii din rândul comunității evreiește își cumpărau locurile în sinagogă cu ocazia Anului Nou contrastează izbitor cu ceea ce se întâmplă în anul de grație 2022. În doar câteva zeci de ani, lucrurile s-au degradat într-un ritm rapid, iar mica intervenție de acum 15 ani a avut doar darul de a încetini procesul. Se vede că nu a fost suficient, iar realitatea zilei de azi este una cruntă. Chiar dacă porțile de la intrarea în curte sunt încuiate cu lacăte, prin gardul spart poate pătrunde oricine. Iar mai departe, accesul se face pe o ușă întredeschisă, uitată în această poziție de ani și ani de zile. Interiorul este chiar mai sumbru. Scaune aruncate unele peste altele, un dulap culcat și un altul în picioare stau mărturie că acolo a existat viață și activitate. Partea opusă intrării principale înfățișează un tavan năruit parțial și o dușumea pe care pășești cu teamă. Ici și colo se mai văd inscripții în limba ebraică, iar pe la uși și pe la colțuri păianjenii au pus stăpânire pe o clădire care își „plânge de milă”.
Au existat discuții pentru transformarea sinagogii în muzeu
Chiar dacă imobilul este într-o stare avansată de degradare, în cursul anului 2016 pe clădire a fost montată o tăbliță care amintește de deportările din perioada celui de al Doilea Război Mondial, căruia i-au căzut victime 2.650 de bărbați, femei și copii evrei din Vatra Dornei și din împrejurimi. Ultimele lucrări de întreținere a clădirii au avut loc în 2007, urmare a strategiei privind păstrarea moștenirii iudaice, care face parte din patrimoniul național al României, Ministerul Culturii și Cultelor a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Planului național de acțiuni pentru protejarea patrimoniului evreiesc din România prin care s-au alocat 209.000 de lei pentru efectuarea de intervenții de urgență la cinci lăcașuri de cult mozaice, printre care și Templul din Vatra Dornei.
Cu acest prilej, a fost înlocuit acoperișul templului și s-au reparat pereții crăpați. De atunci, timpul a lucrat nemilos, iar acestuia i s-a adăugat și lipsa de implicare din partea proprietarilor imobilului. Sorin Golda, președintele Comunității Evreilor din Suceava, a precizat că pentru întreținerea sinagogilor și cimitirelor de pe teritoriul României sunt necesare sume enorme de bani, pe care comunitatea nu le are. Acesta spune că singura soluție ar fi un proiect care să se deruleze împreună cu comunitatea locală.
Ilie Boncheș, primarul din Vatra Dornei, a mărturisit că au existat o serie de discuții cu fostul președinte al Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer. ”S-a dorit reabilitarea sinagogii și transformarea în muzeu care să poată fi vizitat de localnici și turiști, inclusiv din Israel. Din păcate, domnul Vainer a decedat și între timp nu ne-a mai contactat nimeni. Dacă va exista interes pentru reabilitare ne vom implica prin tot ceea ce ține de primărie, mai puțin alocarea de fonduri”, a arătat Ilie Boncheș.
În Vatra Dornei mai trăiesc doar opt evrei
În acest moment, potrivit informațiilor oferite de Sorin Golda, în Vatra Dornei mai trăiesc doar 8 evrei, din care doi sunt supraviețuitori ai Holocaustului. Practic, această comunitate este pe cale de dispariție, în contrast total cu ceea ce se întâmpla la mijlocul secolului trecut. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 1.747 erau evrei, ceea ce reprezenta o pondere de 17,77%. Era a doua cea mai numeroasă comunitate din oraș, după români, care erau în număr de 6.162, adică 62,71%. În anul 1941, numărul evreilor din Vatra Dornei era chiar mai mare și se cifra la 2.029 de persoane, reprezentând aproape un sfert din populația orașului.
Și după al Doilea Război Mondial populația de origine evreiască din Vatra Dornei număra câteva sute de persoane, dar începând cu anul 1990 cei mai mulți dintre ei au decis să plece în Israel, astfel încât acum degetele de la mâini sunt mai numeroase decât locuitorii cu origini evreiești. În ceea ce privește clădirea care a funcționat ca Templul Mare în Vatra Dornei, aceasta a fost ridicată în perioada 1898-1902, având în prezent 120 de ani de la inaugurare. Dacă nu se va interveni decisiv, rapid și hotărât, sinagoga din Vatra Dornei va deveni o amintire din fotografii și imagini video surprinse de-a lungul timpului.
