Primele faze ale intervenţiei la vechea clădire a Cazinoului Băilor din Vatra Dornei au demarat în cursul lunii mai, presupunând lucrări la structura de rezistenţă a clădirii istorice. Astfel, lucrările executate în cele 4 luni au vizat eliminarea apei din interior, la sosirea echipelor de lucru existând 5 centimentri de apă peste pardoseala subsolului clădirii. Pentru aceasta s-a avut în vedere repunerea în funcţiune a vechiului dren al clădirii, care fusese abandonat, fiind acum refăcut odată cu realizarea unei subtraversări pentru apa care în acest moment se scurge în râul Dorna. Consolidarea clădirii a început de jos în sus, de la subsol, de unde au fost scoase pardoselile și straturi de pământ pentru a putea să se zvânte și să devină un spaţiu uscat, odată cu consolidarea fundaţiei clădirii.
Consolidarea și hidroizolarea fundaţiei se vor finaliza în această toamnă
În această perioadă s-a lucrat mult pe exterioare, pe zidurile fundaţiei vechi ale cazinoului și pentru drenul nou prevăzut în proiect. S-a făcut săpătura în jurul fundaţiei, iar apoi piatra zidului vechi al fundaţiei, ridicat la acea vreme doar cu piatră și mortar de var, se curăţă și se chituiește. Zidul se perforează apoi și se introduc ștuţurile prin care, în etapa următoare, se injectează în fundaţie lapte de ciment, făcut după o reţetă specială. După terminarea acestei operaţii, urmează executarea unei hidroizolaţii verticale a fundaţiei, iar în șanţul din jur se toarnă apoi 30 de cm de beton, pe care vine montată ţeava de dren. Peste dren se pun diferite straturi de sorturi până la cota de -2,4 m, -2,3 m, totul trebuind pardosit la final cu dale din piatră cu o anumită pantă spre exterior și prevăzut cu o rigolă, care colectează apele pluviale de pe acoperiș. Într-o laterală a clădirii cazinoului există un cheson mare, adânc de vreo 8,5 metri, care colectează apele pluviale. Apele provenite din canalul curţii și din drenul montat de jur împrejurul clădirii vor fi colectate în acest cheson. Din acest cheson va exista o descărcare liberă în râul Dorna, pentru că va conţine apă curată pluvială, dar mai sus, la înălţimea de 2 metri, va avea pompe. În momentul în care nivelul râului va crește mult, aceste pompe automate vor intra în funcţiune, vor trage apa și o vor trimite în râu, pentru a nu crește nivelul apei în dren.
În paralel au demarat lucrările de consolidare a structurii zidăriei cazinoului
Lucrările de consolidare a zidurilor au demarat în acest timp, fiind începută o așa-zisă cămășuială a pereţilor interiori. În toate cele 4 încăperi mari de pe colţurile cazinoului pereţii se vor torcreta, adică se armează de jos până sus la ultima centură, după care pe armătură se va aplica un beton cu o pompă sub presiune, numit torcret, pe o grosime de 8 cm, pentru consolidarea pereţilor. Acest strat de torcret se va sprijini pe o fundaţie turnată dedesubt, de 80 de cm adâncime. Pentru ca apa să nu se infiltreze din subsolul clădirii în pereţii acesteia, se va face o tăiere a fundaţiilor, în tăietură întroducându-se membrane de izolare sau o tablă specială. La vremea ridicării cazinoului nu exista carton bituminat sau un alt tip de membrană izolatoare, constructorii austrieci folosind un material necunoscut nouă astăzi și regăsit între rosturile zidăriei vechi. Este vorba de un mortar de culoare neagră, care avea funcţia unei hidroizolaţii, nedând voie apei să se infiltreze în sus, prin perete. Astfel că în pereţii cazinoului sunt trei straturi de astfel de mortar, care cuprind între ele două rânduri de cărămidă. Compoziţia acestui liant este astăzi necunoscută, posibil fiind ceva pe bază de cărbune care absoarbe apa, însă cu miros de petrol.
O mare parte din grinzile din lemn ale tavanelor sunt putrede din cauza faptului că a plouat în interior și au necesitat a fi înlocuite, la unele tavane urmând a fi turnată placă din beton. Ca și la multe alte vechi monumente, cazinoul nu are o centură din beton, însă are un mod de legare din platbandă metalică, cu cheie și pană de strângere, prezentă de jur împrejur în pereţii clădirii. La turnurile prezente în colţurile clădirii cazinoului, consolidarea se va face prin bare forate în pereţi. De sus se vor fora niște găuri până ce trec de nivelul fundaţiei în jos, prin care se introduc bare metalice, completând spaţiul cu mortar sub presiune, toate fiind legate într-o centură din beton în partea superioară. Sub fundaţia actuală a turnurilor se vor turna niște blocuri de fundaţie armate, care preiau aceste bare metalice, consolidând ansamblul.
Volum de materiale impresionant înglobat în clădirea reabilitată
Volumul materialelor înglobate în renovarea clădirii cazinoului este unul impresionant, fiind folosiţi 1.000 de metri cubi de beton, 120 de tone de oţel beton, 40.000 de cărămizi de dimensiuni speciale, lucrate manual, denumite ”de epocă”. Vor fi efectuate mai mult de 4.000 de metri pătraţi de tencuieli, tot atât de mulţi metri pătraţi urmând a fi gletuiţi și finisaţi. Tâmplăria specială a clădirii, realizată din lemn stratificat, atinge o valoare de 1,6 milioane lei, deci circa 16 miliarde de lei vechi. Când a început refacerea cazinoului la sfârșitul anilor 80, foarte multe elemente de decoraţiune din interiorul clădirii și de pe faţadele exterioare au fost demontate și scoase fără rost, unele din acestea dispărând. O parte din aceste ornamente au fost găsite aruncate prin interiorul clădirii și vor fi folosite drept model pentru refacerea celor dispărute. Pentru refacerea acestor ornamente,
cheltuielile se ridică la suma de 600.000 de lei.
După consolidările exterioare care se vor încheia în acest an, echipele vor intra la lucrările de renovare în interior, iar când lucrările se vor finaliza ”la roșu”, vor intra echipele de electricieni, care vor monta în clădire peste 20 de km de cablu electric pentru instalaţia electrică a clădirii, formată din cablu de forţă, cablu de înaltă și joasă tensiune, cablu de voce și altele. Va fi montată apoi instalaţia de ventilare a clădirii, formată din centralele de ventilaţie, care vor ventila toate spaţiile cazinoului, inclusiv subsolul clădirii.
În cursul acestei toamne se va lucra și la acoperiș, unde este nevoie de refăcut astereala și montarea unei folii provizorii de carton bituminat. Se vor monta apoi schelele exterioare, pentru ca atunci când timpul o va permite, cel mai probabil începând din primăvara viitoare, să se poată demara lucrările la faţade.