Metamorfoza Spitalului de Urgenţă Suceava

Există un loc în care sunt zilnic salvate vieţi omeneşti şi unde noi, ceilalţi, ne ascundem de moarte şi aşteptăm ajutor de la cei care ceas de ceas îşi testează limitele, într-o luptă contracronometru. Un univers în care totul se trăieşte la intensitate maximă, în care suferinţa, ştiinţa şi arta de a face bine sunt peste tot. Spitalul de Urgenţă din Suceava are o jumătate de secol de viaţă. La inaugurare, în 1966, era unul dintre cele mai moderne din ţară. După o perioadă extrem de dificilă a existenţei sale, astăzi este din nou în top. Procesul de modernizare demarat în urmă cu aproape 10 ani s-a concretizat în echipamente, aparatură medicală, schimbarea din temelii a condiţiilor de cazare, hrană şi tratament oferite pacienţilor, în recrutare de medici şi instituire a unei discipline apropiate de cea militară.

Cel care a impus aceste transformări se numeşte Vasile Rîmbu. Inteligent, ironic, arogant, detestat sau admirat, este însă apreciat unanim pentru ceea ce a reuşit să facă în 9 ani, la Spitalul de Urgenţă Suceava. Aproape că nu mai remarcăm schimbarea la faţă a spitalului nostru pentru că face parte din normalitate, dar e bine să ne amintim, din când în când, de unde am plecat.

Dr. Anatolii Buzdugan: ”Noi am plecat de sub nivel”

Numirea adjunctului Direcţiei de Finanţe Suceava, Vasile Rîmbu, fost comisar al Gărzii Financiare, în funcţia de manager general al Spitalului Judeţean Suceava a fost una dintre marile surprize ale anului 2008. El şi-a preluat funcţia în data de 20 noiembrie 2008, sub multe semne de întrebare asupra oportunităţii acestei numiri. Unii spuneau că este un experiment fără şanse de reuşită, alţii, direct, că este ”o prostie” să aduci un economist de la Finanţe, un funcţionar care habar nu are de medicină, la conducerea celui mai mare spital din judeţ.

Printre scepticii de atunci se număra şi doctorul Cristian Irimie, şeful Secţiei de Obstetrică-Ginecologie. ”Mă gândeam că nu înţelege ce înseamnă un spital, dar în timp mi-am dat seama că a fi medic bun nu înseamnă că eşti un manager bun”, ne-a declarat dr. Irimie, referitor la ce a crezut atunci.

Au trecut anii, iar astăzi Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava este considerat unul dintre cele mai moderne din România, comparabil cu multe alte unităţi medicale din Europa, cu aparatură de înaltă performanţă, cu medici specialişti apreciaţi şi servicii medicale inexistente în multe alte judeţe ale ţării. În urmă cu mai puţin de un deceniu, lucrurile nu stăteau, însă, deloc aşa.

”Ții minte cum arăta spitalul acum 10 ani? Nu trebuie să uităm de unde am plecat. Noi am plecat de sub nivel”, ne reaminteşte şeful secţiei Neurochirurgie, dr. Anatolii Buzdugan. Primele zile în noua funcţie nu au fost uitate nici de Vasile Rîmbu: ”Impresia mea a fost de ordin negativ de la poartă. O instituţie de talia asta, fără poartă, fără gard, fără firmă, în care intra şi ieşea toată lumea cum voia...”.

Vasile Rîmbu:  ”N-am venit pisicuţ aici”

Primele măsuri luate de Vasile Rîmbu în calitate de manager al spitalului au ţintit disciplina: în primul rând a angajaţilor, să respecte programul de muncă, dar şi a vizitatorilor, instituindu-se reguli noi de acces în spital şi un orar strict  de vizită la pacienţi, cu portari, camere de supraveghere şi firmă de pază. 

Cea dintâi mutare a vizat secţia Neurologie, care se afla în unul dintre pavilioanele spitalului vechi, în condiţii total insalubre. ”Am comparat atmosfera de acolo cu spitalele de campanie din Primul Război Mondial, nu din al doilea”, spune astăzi râzând Vasile Rîmbu.

Și cam ca la război a fost, după ce noul manager a decis să scoată personalul TESA din birourile de la etajul I şi să mute în locul lor Neurologia.

”Nici un doctor nu scotea de acolo contabilii şi funcţionarii, să-i mute pe holul de la bucătărie. El a spus <gata, aşa faceţi> şi au făcut. Într-o lună erau mutaţi ca puii”, îşi aminteşte doctorul Irimie.

”Atuul meu a fost că n-am venit pisicuţ aici, n-am venit aici cu emoţia că domnul doctor o să se stropşească la mine şi eu o să iau poziţie de drepţi şi o să spun că e bine aşa”, dezvăluie Rîmbu raporturile dintre el şi personalul medical.

În scurt timp, Spitalul Judeţean Suceava avea să se transforme într-un mare şantier.

Pe lângă amplele lucrări de renovare şi de mutare a unor secţii pentru a asigura circuite benefice pacienţilor, s-au demarat şi numeroase proiecte medicale şi de achiziţionare a aparaturii necesare unor investigaţii şi intervenţii complexe. Primele investiţii, în valoare totală de 29 de milioane de euro, au avut ca rezultat prima clasificare şi acreditare a spitalului la un nivel foarte ridicat, obţinând 98 de puncte din 100 posibile. 

Dr. Adrian Tătăranu: ”Nu era un loc care să aducă, cumva, cu vreun spital”

Doctorul Adrian Tătăranu şi-a început activitatea la Spitalul Judeţean Suceava în decembrie 2008, în Laboratorul de imagistică medicală şi radiologie, astăzi unul dintre cele mai moderne din România.

În urmă cu aproximativ 10 ani, însă, lucrurile stăteau cu totul altfel. Secţia pe care o conduce astăzi era, în urmă cu aproximativ 10 ani, divizată pe trei niveluri, personalul medical, dar mai ales pacienţii, fiind nevoiţi să facă naveta prin spital, de la un etaj la altul.

”Nu era un loc care să aducă, cumva, cu vreun spital. Era totul scorojit, era rău”, povesteşte dr. Tătăranu.

În prezent, Spitalul Judeţean Suceava are un platou imagistic complet şi, foarte important, situat în acelaşi spaţiu.

Doctorul Anatolii Buzdugan este şeful Secţiei Neurochirurgie şi unul dintre cei mai buni neurochirurgi români, apreciat şi la nivel internaţional. În toamna anului 2000, intra pentru prima oară pe poarta spitalului din Suceava, fiind primul neurochirurg din istoria medicală a Sucevei. Trei luni a locuit efectiv în unitatea medicală, iar la trei zile de când a venit aici a salvat viaţa unui copil care suferise o puternică fractură la cap şi căruia nimeni nu-i mai dădea nici o şansă.

Pe atunci, la spitalul din Suceava nu exista nici măcar instrumentarul minim pentru o intervenţie neurochirurgicală, salvarea copilului fiind datorată faptului că dr. Buzdugan avea propriile sale truse de operaţie.

Au trecut 17 ani, iar doctorul Buzdugan conduce în prezent una dintre cele mai bune şi dotate secţii de neurochirurgie din ţară. ”Saltul important în dotarea cu echipamente a sălii de Neurochirurgie s-a produs practic din momentul în care în funcţia de manager a venit domnul Rîmbu”, declară dr. Buzdugan.

Pe lângă aparatură, secţii modernizate, un alt aspect foarte important în transformarea spitalului judeţean îl reprezintă schimbul de generaţii, dar şi de mentalităţi. Instituţia are una dintre cele mai ridicate rate de atragere a medicilor, la nivel naţional.

”Sunt veniţi foarte mulţi medici tineri, peste 100. Marea majoritate vine şi cu o experienţă în spitale străine, unde au văzut cum se întâmplă lucrurile acolo”, a spus Rîmbu.

Printre cei din noua generaţie de medici a Spitalului „Sf. Ioan cel Nou” de Suceava este şi Ana Miron, angajată aici din 2016, un medic dedicat bolnavilor cu un diagnostic crunt: aşa-zisa boală neagră, epilepsia. Doctoriţa vorbeşte cinci limbi, dintre care patru fluent, cu specializări în clinici din mai multe ţări europene şi s-a întors în România cu intenţia de a înfiinţa un centru pentru bolnavii de epilepsie, satelit al unei renumite clinici germane, unde ea a lucrat aproximativ doi ani.

”Nicăieri nu am întâlnit aşa o organizare de strictă şi care chiar se respectă, începând de la gardian şi liftier şi până pe secţie”, spune dr. Miron, care a găsit la spitalul Suceava toată deschiderea pentru înfiinţarea Centrului Regional de Epileptologie.

Spitalul din Suceava a devenit de referinţă în ţară

Graţie modernizării, dotărilor şi recrutării de specialişti, astăzi în Spitalul de Urgenţă Suceava se operează tumori din creier,  mii de oameni s-au reîntors în mijlocul familiilor după ce-au suferit un infarct miocardic ori un accident vascular cerebral.

Din 2012, aceşti pacienţi nu mai sunt trimişi cu ambulanţa la Iaşi, ci sunt trataţi la Suceava, ceea ce creşte considerabil şansele lor de supravieţuire şi de recuperare.

”Acum 5 ani de zile cred că nici nu-şi imagina cineva că se poate face aici”, afirmă dr. Mihai Creţeanu Jr, şeful Compartimentului de Angiografie din spital.

Primul implant de stimulator cardiac s-a realizat anul trecut, protezele de şold şi de genunchi sunt astăzi operaţii de rutină, iar pentru investigaţii avem printre cele mai performante aparate. La Suceava, în premieră naţională a fost introdus un sistem de identificare a pacienţilor pe baza unor brăţări, conceput de dr. Dragoş Vicoveanu.

Spitalul de Urgenţă "Sf. Ioan cel Nou" Suceava este în top pe ţară şi prin modernizarea Unităţii de Primire a Urgenţelor, o investiţie de aproximativ 3 milioane de euro, „un etalon în ţară”, aşa cum declara la inaugurare şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dr. Raed Arafat.

”Am rămas plăcut impresionat de nivelul renovărilor şi de cum arată spitalul. Deja se apropie de nivelul altor spitale din orice ţară europeană, ca aspect şi calitate a serviciilor medicale”, spunea atunci doctorul Arafat.

În următorii 3 ani, Spitalul de Urgenţă Suceava va fi condus tot de Vasile Rîmbu, managerul care a promovat cu media 9,99 concursul pentru cel de-al treilea mandat la conducerea instituţiei. Conform planului său de management, politica de investiţii şi de dezvoltare a spitalului va continua, iar medicii din spital nu mai au nici o scuză să nu efectueze cu succes intervenţii pentru care până acum pacienţii erau transferaţi la Iaşi, Târgu Mureş, Cluj sau Bucureşti.