Desant călare şi pe biciclete al armatei italiene în Bucovina

Câteva sute de soldaţi şi ofiţeri ai armatei italiene au ajuns călare şi pe biciclete în mai multe localităţi din Bucovina. Se întâmpla în urmă cu peste 70 de ani, cu puţin timp înainte ca România să intre în febra celui de-al Doilea Război Mondial alături de Germania nazistă.

Dacă despre prezenţa trupelor celui de-al Treilea Reich în România sunt cunoscute suficiente date, despre sosirea şi staţionarea armatei italiene pe teritoriul nostru nu se ştiu foarte multe.

Recent, au fost publicate o serie de fotografii din Arhiva Armatei Italiene în care sunt prezentate imagini cu soldaţii lui Mussolini în mai multe zone din Bucovina. Lector universitar doctor Radu Florian Bruja, de la catedra  de Istorie şi Relaţii Internaţionale a Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava, a explicat contextul în care trupele italiene au ajuns pe aceste meleaguri.

Practic, italienii au ajuns pe teritoriul României ca răspuns al lui Benito Mussolini la un acord încheiat de ţara noastră cu Germania lui Adolf Hitler.

Trupele germane aveau două scopuri în România: pe de o parte trebuiau să protejeze zona petroliere de la Ploieşti, de o importanţă strategică deosebită pentru planurile de război ale lui Hitler, iar pe de altă parte aveau misiunea de a instrui armata română.

Acordul cu Germania nazistă a fost încheiat în octombrie 1940, iar la scurt timp, pentru a nu pierde teren în faţa propriului aliat, Italia a semnat un acord similar cu România.

„Armata italiană, în număr nu foarte mare, trebuia să ajungă în trei zone: vânători alpini în Bucovina, o misiune aviatică lângă Bucureşti şi o altă componentă la Brăila. Practic, a fost mândria lui Mussolini de a trimite trupe în România, pentru a nu fi inferior lui Hitler”, a explicat lectorul universitar doctor Radu Florian Bruja.

Grosul trupelor italiene a ajuns în Bucovina în mai-iunie 1941

Primele trupe italiene au ajuns în Bucovina în decembrie 1940, dar grosul armatei a venit în mai-iunie 1941, cu puţin timp înainte ca Germania şi aliaţii ei, printre care şi România, să atace URSS, în timpul operaţiunii Barbarossa, declanşată pe 22 iunie 1941.

Potrivit lui Radu Florian Bruja, cei câteva sute de soldaţi şi ofiţeri care au ajuns în Bucovina au fost încartiruiţi în diferite zone, respectiv Iacobeni, Argel, Moldoviţa şi Suceava.

„Dacă ofiţerii erau cazaţi la hotel sau la persoane fizice mai înstărite, soldaţii au stat în şcoli dezafectate, casele evreilor evacuaţi sau în alte locuri. De exemplu, la Iacobeni, trupele italiene au fost încartiruite la Stabilimentul Balnear Puciosu”, a arătat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.

Trupele italiene au stat efectiv în Bucovina până pe 1 iulie 1941, plecând apoi pe frontul estic, spre Moscova. Prezenţa italiană a continuat şi după această dată, şi asta pentru că răniţii de pe front erau readuşi în Bucovina pentru a beneficia de tratament.

Italienii, întâmpinaţi ca oaspeţi de seamă

Numeric, trupele italiene nu au depăşit 1.000 de persoane la nivelul naţional. Cei mai mulţi soldaţi au ajuns în Bucovina, unde au fost întâmpinaţi cu oarecare curiozitate de localnicii mobilizaţi de autorităţi.

Din fotografiile surprinse acum 73 de ani se poate observa că vânătorii alpini au sosit pe drumul care leagă Vatra Dornei de Suceava. O serie de fotografii sunt din locaţii mai greu identificabile, dar o parte din imagini au fost surprinse la Ilişeşti.

Fotograful, probabil un reprezentant al armatei italiene, i-a surprins pe colegii săi, dar şi pe ţăranii români care asistau la înaintarea trupelor.

Într-o primă fază, cea care este ilustrată în imagini, italienii apar călare sau cu bicicletele. Un ofiţer călare salută ţăranii bucovineni care se aflau pe marginea drumului de la Ilişeşti, iar armata pe sau pe lângă biciclete este privită cu interes de localnici.

În fotografii mai apar şi câteva maşini, folosite probabil pentru transportul unor lucruri de strictă necesitate, dar nicăieri nu este prezentată tehnică de luptă, gen tunuri sau tancuri.

„Autorităţile locale au primit ordin de la prefecturi să scoată oamenii în stradă îmbrăcaţi în costume populare şi să arboreze steagurile Italiei în semn de respect şi consideraţie faţă de oaspeţi. Faptul că în imagini nu apare tehnică de luptă se datorează faptului că aceasta era adusă, de obicei, ulterior, în special pe timp de noapte, pentru a nu atrage atenţia inamicului”, a precizat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.

După italieni, potopul

Aproape fiecare loc în care trupele italiene au fost încartiruite în Bucovina a avut de suferit pe timpul şederii acestora. De exemplu, şcoala de la Argel a fost devastată, pagubele fiind evaluate la acea vreme la 10.000 de lei.

Distrugeri s-au înregistrat şi la Stabilimentul Balnear Puciosu de la Iacobeni, unde italienii au spart geamuri, au devastat paturi şi au tăiat arborii din curte.

La Moldoviţa, o parte dintre localnici au fost daţi afară din case de „oaspeţii” italieni, iar caii cu care au venit vânătorii alpini italieni au fost hrăniţi cu furajele ţăranilor bucovineni.

„O bună parte din prevederile acordului semnat între cele două părţi cu privire la şederea trupelor italiene în România au fost încălcate. Pagubele pe care italienii le-au provocat în Bucovina în cele câteva luni petrecute aici s-au ridicat la circa 50.000 de lei, o sumă considerabilă pentru acele vremuri”, a mai arătat lector universitar doctor Radu Florian Bruja.