Virgil Nicolaiciuc, în vârstă de 62 de ani, din satul Măriţei, comuna Dărmăneşti, judeţul Suceava, ne-a adus la redacţie copia unui document cu fotografia străbunicului său, pe care l-a descoperit incidental, într-un borcan, îngropat sub o piatră, pe locul în care s-a aflat casa strămoşească.
„Un om umblat prin lume”
Dincolo de faptul că pe acest document Virgil Nicolaiciuc a văzut pentru prima dată chipul străbunicului său, Toader Nicolaiciuc (1862-1938), actul cu pricina oferă o serie de date interesante care conturează biografia titularului.
Virgil Nicolaiciuc îşi aminteşte că, în copilărie, îi auzea pe bunicii şi părinţii săi vorbind despre străbunicul Toader, „care a fost în America”.
Nu a apucat să-l cunoască, pentru că străbunicul a murit înainte de-a vedea el lumina zilei, dar - din ceea ce a auzit în casă - a reţinut faptul că acesta a fost „un om umblat prin lume”.
A vândut o bucată de pământ şi cu banii luaţi a plecat să-şi caute norocul dincolo de ocean, lăsându-şi acasă soţia cu cinci copii, trei băieţi şi două fete.
A plecat când Bucovina era sub stăpânire habsburgică şi s-a întors în România Mare
Când a plecat Toader Nicolaiciuc din sat, pe unde a ajuns şi când a venit înapoi (pentru că este înmormântat în cimitirul satului) strănepotul său n-a mai reuşit să afle de la membrii familiei, dar paşaportul descoperit în borcanul de sub talpa casei aruncă o rază de lumină asupra trecutului aventuros al străbunicului.
Acesta a plecat din Măriţei când Bucovina se afla încă sub stăpânire habsburgică, înainte de Primul Război Mondial, când mulţi bucovineni priveau spre continentul american ca spre pământul făgăduinţei, şi s-a reîntors după război, după actul unirii prin care Bucovina a devenit parte a României Mari.
Paşaportul, eliberat cu antetul Legaţiei României la Londra/Marea Britanie, cu ştampila Consulatului General al României la Montreal/Canada, la data de 10 noiembrie 1920, lămureşte oarecum situaţia.
La vârsta de 58 de ani, Toader Nicolaiciuc se întorcea acasă din Canada
La vârsta de 58 de ani, Toader Nicolaiciuc se întorcea acasă venind din Canada, care era dominion britanic, şi pentru a intra în România, care îngloba Bucovina (teritoriu care, atunci când a plecat, aparţinea Imperiului Habsburgic), avea nevoie de un paşaport românesc.
A obţinut acest document pe care s-a aplicat viza de Montreal „pour se rendre en Roumanie” (pentru a merge în România), viză aplicată şi contrasemnată de consulul României la Montreal.
Cu vize din alte state europene prin care-a trecut în drum spre casă (se vede bine viza din Cehoslovacia), Toader Nicolaiciuc a intrat în ţară fiind înregistrat de Poliţia din „Câmpu Lung”, la data de 1 decembrie 1920.
A mai trăit încă 18 ani, până în anul 1938, iar în casa bătrânească din Măriţei (care nu mai există, pentru că a fost demolată încă înainte de 1989) a copilărit Virgil Nicolaiciuc.
„Un document unic în colecţia instituţiei muzeale sucevene”
Paşaportul eliberat la data de 1 noiembrie 1920 („în numele Majestăţii Sale Ferdinand I, Regele României”), pe numele lui Toader Nicolaiciuc, cu antetul Legaţiei României la Londra, se află acum în colecţia de documente a Muzeului Bucovinei.
Şeful secţiei Istorie, prof. Dan Petrovici, spune că este un document unic în colecţia instituţiei muzeale sucevene.
Aşa cum precizează el, „sunt interesante vizele după care se poate urmări traseul de întoarcere în ţară a unui bucovinean”.
(18 mar 2014, 22:13:27