Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cătălina Orşivschi, epigramista din Vama, ştie să descâlcească iţele şi să tragă sforile, să mânuiescă aţele, la propriu, la fel de bine cum ştie să scrie versuri satirice. Ca absolventă a Facultăţii de textile-pielărie, secţia confecţii – tricotaje, din cadrul Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi, în anul 1991, Cătălina a deprins aptitudini de artist, satira intrând în viaţa ei ceva mai târziu.
Născută în inima Bucovinei, Cătălina a copilărit şi şi-a petrecut adolescenţa bătând potecile umbroase ale munţilor, ascultând susurul izvoarelor, alergând după fluturi (la propriu, nu la figurat), după cum singură ne-a povestit, într-un peisaj mirific, demn de orice poveste cu Feţi-Frumoşi şi Ilene Cosânzene. „Pe acest pământ încărcat de istorie şi legendă am păşit, sub cerul albastru, care a împrumutat parcă ceva din culoarea celebrei fresce a Mănăstirii Voroneţ, aici am trăit şi am sperat. Regret doar că acest peisaj se schimbă de la an la an. Ne rugăm fierbinte la Cel de Sus şi aşteptăm înfriguraţi să ne asculte ruga: <Fă, prin minune să dispară / Chiar toate uscăturile / Şi rugăciune facem iară / S-apară azi pădurile!>, ne-a spus artista.
„Mi-a plăcut foarte mult atmosfera veselă, acidul din peniţele epigramiştilor ieşeni”
Epigramista din Vama lucrează ca profesor la o şcoală din Câmpulung Moldovenesc şi nu-i un secret, spune ea, că „Avem salarii micşorate, / Iar sărăcia azi străluce / De-atâtea capuri luminate / Şi-atâtea hotărâri caduce”. Optimistă din fire, a continuat să spună: „aşteptăm cu speranţe alegerile politice”, pentru că: „În platforme-electorale / Viitorul este frez / Şi mă-ntreb ca-n Caragiale: / Eu cu cine-o să votez?”.
Fiind singura femeie care scrie epigramă din judeţ, ne-a trezit curiozitatea şi am întrebat-o care a fost momentul intrării ei în „lumea bărbaţilor cu umor”.
Cu lumea epigramei, Cătălina Orşivschi s-a întâlnit prima dată în anul 2010, când membrii Academiei ,,Păstorel” din Iaşi au făcut o vizită la Muzeul Oului din Vama, unde ea le-a fost ghid, în lipsa surorii ei, Letiţia Orşivschi, care a înfiinţat şi însufleţit acest muzeu, cu peste 3.000 de ouă decorate, în diferite tehnici, provenind din 79 de țări, dar și cu ouă încondeiate specifice Bucovinei. „Mi-a plăcut foarte mult atmosfera veselă, acidul din peniţele epigramiştilor ieşeni, care a început să curgă în valuri chiar la faţa locului, unde bineînţeles că au început să scrie epigrame despre ou, iar surâsul dulce-amar al epigramei m-a vrăjit pe loc. Aşa că, imediat după plecarea acestora, am scris primele catrene. Şansa mea a fost să fiu încurajată de un foarte talentat epigramist ieşean, unul dintre cei mai mari epigramişti din ţară, Vasile Larco, care este şi membru al Uniunii Scriitorilor din România”, ne-a povestit bucovineanca.
„Pete de rugină”, prima carte
În anul 2011, a văzut lumina tiparului prima carte de epigramă care poartă semnătura bucovinencei din Vama, ,,Pete de rugină”, volum ce a fost apreciat şi care a primit două premii: Premiul pentru debut, la Festivalul Naţional de Satiră şi Umor ,,Zâmbete în prier”, Vişeu de Sus, aprilie 2012 şi Premiul pentru creaţie literară, la Festivalul ,,Cât e Buzăul de mare”, Buzău, mai 2012. ,,Pete de rugină”, ne-a spus autoarea, pentru că, „aruncându-ţi privirea în dreapta sau în stânga, către cei aşezaţi în acelaşi rând cu noi, dar mai cu seamă, din păcate, către cei aşezaţi sus şi foarte sus, care ar trebui să fie un exemplu pentru toţi, nici măcar nu îţi trebuie un ochi ager ca să observi petele, imperfecţiunile, greşelile, non-valoarea. În toate dimensiunile vieţii noastre greu încercate de azi (în cele politice, sociale, culturale, medicale, conjugale), ca să nu ne copleşească disperarea, ca să depăşim greutăţile şi să mergem, târâş – grăpiş mai departe, putem aplica vechea metodă, pe care o cunoaştem din moşi – strămoşi: aceea de a face haz de necaz”. („Dacă stăm şi judecăm, / Azi putem să constatăm / Că mereu ies la lumină / Multe pete de rugină.”)
De la epigramă, la cărţi cu poezii pentru copii
După apariţia primei cărţi de epigramă semnată Cătălina Orşivschi, au urmat participările la multe dintre concursurile de epigramă, poezie, poezie umoristică, fabulă, unde a obţinut premii şi diplome. Epigrame şi poezii ale Cătălinei au apărut în multe reviste de profil, în antologii, precum şi în cotidiene. La toate festivalurile, Cătălina ne-a spus că a întâlnit oameni deosebiţi, care i-au marcat într-un fel evoluţia.
Anul trecut, i-a apărut a doua carte de epigramă, intitulată ,,Zâmbete răzleţe”, iar luna aceasta, pe 16 martie, la Palas Mall, în Iaşi, în cadrul Târgului Naţional de Carte Librex 2014, va lansa două cărţi cu poezii pentru copii: ,,Alfabetul” şi ,,Glasul copilăriei”. Cătălina Orşivschi este membră a Uniunii Epigramiştilor din România, a Academiei Păstorel din Iaşi, a Societăţii culturale ,,Junimea 90”, dar, spune ea, este mândră, în primul rând, că este membră a Cenaclului Nectarie, din Vama, cenaclu literar care reuneşte scriitori, istorici din Câmpulung Moldovenesc, Ţara Dornelor, regiunea Humor şi bineînţeles Vama şi care poartă numele mitropolitului Nectarie Cotlarciuc.
„Epigramistul spune cu zâmbetul pe buze adevăruri care dor”
Am întrebat-o pe Cătălina: „De ce satiră?” „Pentru că epigramistul, punând puţină sare şi piper în epigramă, încearcă să îndrepte, criticând, năravuri şi moravuri. Epigramistul spune adevăruri care dor cu zâmbetul pe buze: <Când vine martie în zbor,/ Guvernul, eu cinstit vă spun, / O să ne dea un mărţişor, / Făcut din sfoară şi săpun. >. Spre deosebire de epigramă, unde totul este condensat în patru versuri, poezia îţi lasă mai multă libertate de mişcare”, ne-a spus epigramista.
Printre atâtea condeie masculine, în epigramă sunt şi câteva condeie feminine. În Bucovina, se pare că ea este singura femeie care a fost ademenită de regina epigramă. La fel de mult, însă, ea iubeşte „şi poezia clasică, cu ritm şi rimă, cu prozodie şi nicidecum cea cu vers alb sau liber”.
„Cel mai mare critic al meu este mama mea”
Cătălina ne-a spus că, din ce ştie, nu a supărat pe cineva cu epigramele ei. „În plus, nu se acceptă nicidecum, în marea familie a epigramiştilor, epigrame cu atac la persoană. Dar nu contest că unii s-or fi simţit <cu musca pe căciulă’> uneori... Cel mai mare critic al meu este mama mea. Ea este prima căreia îi citesc ceea ce scriu. Pot să spun că ea, împreună cu tatăl meu, citesc mai întâi cărţile de epigramă pe care le primesc eu de la colegii epigramişti”, ne-a spus Cătălina.
În afară de epigramă, bucovineanca are şi alte pasiuni. Îi plac mult călătoriile, dar şi lucrul de mână. Nu degeaba ne-a spus că ştie să înnoade aţele (are multe goblenuri făcute de mâna ei) şi sforile, pentru că lucrează macrameuri, îmbinând diferite tipuri de noduri, fără a folosi nici un instrument.
„Daruri umoristice” pentru bărbaţi şi femei
Pentru că suntem în luna martie, când bărbaţii, vor, nu vor, sărbătoresc femeia, Cătălina Orşivschi le-a „închinat” acestora o epigramă, „Prima greşeală”: „Când izgonit din Rai a fost Adam, / Pe Eva să o ia avu ideea. / Dar minte de avea, măcar un dram, / Lua tot Raiul şi lăsa femeia!”. Iar pentru femeie, câteva versuri: „Aşa a fost şi este în lumea asta mare: / Atunci când Creatorul a-mprăştiat lumină, / Femeia-a plămădit-o cu forme-ispititoare, / Cu care ea încearcă bărbatu-n şah să-şi ţină. / Urmaşe ale Evei, cu zâmbetul pe buze, / Cu vorbe dulci ca mierea, ce-nduplecă şi-un sfânt, / Frumoase, drăgăstoase, ispititoare muze, / Adus-au, cum se ştie, tot Raiul pe pământ. (...)”. / Croiţi cu mici defecte de Graţia Divină, / Femeile îi iartă, mereu, ca gest suprem, / Că ele-s nişte îngeri şi nu au nici o vină / Că ei nu ies din cramă şi vor şi un harem...”
