Crăciunul pe care comuniştii l-au furat sucevenilor

În urmă cu 45 de ani, în anul 1968, Crăciunul a căzut exact în aceleaşi zile ale săptămânii ca şi acum, miercuri şi joi. Nimic deosebit, ar putea spune mulţi dintre cei care nu au trăit acele vremuri. Şi totuşi... . Pe atunci, totul era diferit, inclusiv faptul că marea sărbătoare a Crăciunului fusese suprimată de autorităţile comuniste.

Sucevenii sărbătoreau Naşterea Pruncului Isus Hristos pe ascuns, fără a fi ştiuţi de vecini, pentru că o astfel de celebrare putea atrage mânia Securităţii, ceea ce ar fi însemnat anchete, represiuni sau chiar închisoare.

Singurul ziar care apărea în Suceava la acea vreme este elocvent asupra modului în care comuniştii percepeau Crăciunul. Prima pagină a cotidianului „Zori Noi” din ziua de 25 decembrie 1968 abundă cu titluri despre activităţile şi planurile conducerii Partidului Comunist Român.

În urmă cu 45 de ani, Crăciunul era întâmpinat cu „Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la întîlnirea conducerii de partid cu preşedinţi ai cooperativelor agricole şi ai uniunilor cooperatiste judeţene”. Tot pe prima pagină scria cu litere mari despre o „Hotărîre a Secretariatului CC al PCR privind desfăşurarea întrecerii pentru depăşirea sarcinilor planului pe anul 1969”.

Nu au fost uitaţi în acest număr al ziarului local „Zori Noi” nici membrii de vază din Suceava ai Partidului Comunist Român. Astfel, „oamenii muncii” au fost înştiinţaţi despre „Conferinţa organizaţiei judeţene de partid Suceava – Cuvîntarea tovarăşului VASILE PATILINEŢ, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Român”.

Iar pentru ca totul să fie rotund, pe prima pagină mai apare şi un titlu despre „Plenara CC al UTC”.

Practic, asta era tot ceea ce puteau sucevenii în prima zi de Crăciun. Iar pentru cei mai tineri, trebuie spus că ziua de 25 decembrie era una lucrătoare şi nu se făcea rabat de la program, aşa cum se întâmpla şi a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie.

Chiar dacă mergeau la lucru de Crăciun, sucevenii spun că erau fericiţi acum aproape jumătate de secol

Părerile sucevenilor care au trăit acele vremuri sunt împărţite. Oamenii recunosc că sărbătoarea Crăciunului a fost furată de autorităţile comuniste, dar cei mai mulţi dintre ei au acceptat acest lucru. Pentru a nu lăsa în uitare Naşterea Domnului, sucevenii au căutat tot felul de portiţe de scăpare.

„Mergeam la biserică mai departe de casă, de preferat pe la vreo mănăstire, să nu ne vadă şefii ca să avem probleme. De multe ori se întâmpla să ne întâlnim chiar cu ei, dar fiecare se făcea că nu-l vedea pe celălalt”, a povestit Constantin Moraru.

Şi soţia sa, Elena, îşi aminteşte că de Crăciun se mergea la muncă în mod normal. „De obicei, se lucra mai uşor, mergeam pentru a fi prezenţi, dar se mai întâmpla uneori să avem şi treabă şi eram nevoiţi să muncim ca într-o zi normală”, a spus Elena Moraru.

Cât priveşte ziua de Ajun de Crăciun, nu exista nici un rabat de la serviciu. Aşa se face că uneori singurele colinde erau cele pe care le auzeai sub geamurile fabricii, de copii şi grupuri pe care autorităţile comuniste le tolerau.

Ecaterinei, o femeie trecută de aproape 80 de ani, Crăciunul în perioada comunistă îi stârneşte doar amintiri plăcute. „Mergeam la serviciu fiecare cu mâncare de acasă, iar la serviciu era o atmosferă plăcută. Fără alcool, dar era frumos, nu ca acuma, cu derbedeii şi fanaticii ăştia”, a arătat Ecaterina.

La fel de melancolică s-a dovedit şi Georgeta, o femeie care a lucrat ani buni în Spitalul Judeţean Suceava. Pentru ea a contat mai puţin că nu avea liber de Crăciun. „Atunci banul avea valoare. Am fost şi am văzut Moscova, Leningradul, acum nu-mi mai permit aşa ceva. Sunt doar unii care fură şi se îmbogăţesc şi îşi permit, restul suferă”, a oftat Georgeta.

„Regimul comunisto-ateist încerca fie să anuleze sărbătorile religioase, fie să le acopere cu alte manifestări”

Sociologul Adrian Botezatu a explicat şi motivele pentru care fostul regim represiv a băgat Crăciunul sub preş. „Regimul comunisto-ateist încerca fie să anuleze sărbătorile religioase, fie să le acopere cu alte manifestări. Asta ca regim, pentru că în teritoriu erau oameni care acţionau diferit faţă de doctrina partidului, iar unele persoane din nomenclatură au închis ochii la ceea ce se întâmpla sau chiar au sprijinit pe ascuns anumite manifestări”, a arătat Adrian Botezatu.

În opinia sociologului sucevean, un exemplu în acest sens ar fi Emil Bodnăraş, fost membru de vază al Partidului Comunist Român, care în ultimii ani de viaţă şi-a construit propria biserică şi a fost îngropat cu tot ritualul religios.

Cât priveşte faptul că sucevenii acceptau fără crâcnire să vină la muncă în zilele de Crăciun, sociologul Adrian Botezatu explică: „Cel puţin în ultima perioadă a regimului comunist se mima munca, iar la serviciu se venea ca la un club de socializare. În plus, posibilităţile de divertisment, şi aici aş vrea să amintesc doar televiziunea, erau limitate, astfel încât programul de lucru în ziua de Crăciun nu era perceput ca ceva umilitor”, a mai arătat Adrian Botezatu.