Tabăra de artă naivă de la Păltinoasa

Casa de vacanţă a meşterului cioplitor Toader Ignătescu, situată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, loc în care, cu numai zece zile în urmă, s-a desfăşurat cea de-a IX-a ediţie a Taberei de creaţie a meşterilor populari iniţiată de meşterul sucevean, a găzduit, pe parcursul săptămânii trecute, prima ediţie a Taberei de artă naivă din arealul bucovinean, organizată de Casa Ignătescu, Asociaţia „Eudemos” şi Revista „Galeria naivă”, singura publicaţie a artei naive din România.

„Activitatea creativă în grup generează o atmosferă stimulativă, în care fiecare are ceva de învăţat de la ceilalţi”

Tabăra de artă naivă, organizată, ca şi Tabăra meşterilor populari de la Păltinoasa, cu fonduri exclusiv private, fără implicarea şi susţinerea unor instituţii culturale bugetare, a reunit, în raiul înverzit de pe malul pârâului Bucovăţ, opt participanţi, care acoperă, prin zonele de provenienţă, aproape întreg teritoriul ţării (Moldova, Ardealul, Ţara Românească şi Dobrogea).

„Provocatorul”, „selecţionerul” şi fermentul acestei manifestări unice în Bucovina a fost ieşeanul Costel Iftinchi, sculptor, pictor, fotograf şi scriitor, autorul unor lucrări de reală valoare în ceea ce priveşte arta naivă din România, fondatorul şi redactorul-şef al Revistei „Galeria naivă”, publicaţie care apare în cele patru anotimpuri ale anului.

După cum am aflat de la Costel Iftinchi, o tabără de artă naivă ar fi trebuit să aibă loc în această vară la Zimnicea, dar proiectul nu s-a mai împlinit, aşa că tabăra de la Păltinoasa nu este numai prima tabără de profil din Bucovina, ci şi prima tabără la care a participat în acest an.

Costel Iftinchi, care, ca şi ceilalţi artişti participanţi (cu excepţia meşterului cioplitor Toader Ignătescu), a realizat lucrări de pictură naivă (una dintre lucrările sale înfăţişându-i pe toţi membrii colectivului lucrând în curtea Casei Ignătescu), a precizat că „activitatea creativă în grup generează o atmosferă stimulativă, în care fiecare are ceva de învăţat de la ceilalţi”. Ca perspectivă, următoarea acţiune asupra căreia îşi concentrează toată atenţia este cea de-a doua ediţie a Salonului Naţional de Artă Naivă „Policarp Vacarciuc”, eveniment organizat de Revista „Galeria naivă” şi Ateneul Tătăraşi din Iaşi, care va avea loc la începutul lunii septembrie.

Calistrat Robu „continuă să plutească într-o copilărie dezinvoltă cu personajele sale anecdotice”

Chiar de la ediţia de debut, în Tabăra de artă naivă de la Păltinoasa au venit creatori din eşalonul de vârf al artei naive româneşti. Unul dintre aceştia este ieşeanul Calistrat Robu (cu obârşia în Pufeşti, Vrancea, dar stabilit în tinereţe la Iaşi), un artist cu predilecţie pentru aspectele politice şi sociale ale contemporaneităţii, poate chiar singurul creator militant de artă naivă din România.

De câţiva ani, unul dintre personajele lucrărilor sale este Traian Băsescu, pe care-l prezintă în diverse ipostaze caricaturale. Unele dintre lucrările lui Calistrat Robu nu au primit girul expunerii sau au fost retrase din expoziţii, aşa cum s-a întâmplat cu cea în care Traian Băsescu apare alături de fostul premier Emil Boc (retrasă din expoziţia cu tema „Albina - simbol al hărniciei”, organizată la Consiliul Judeţean Timiş) sau lucrările în care acesta este prezentat nud în compania Elenei Udrea, în ipostaza „Adam şi Eva”.

Considerat unul dintre cei mai importanţi pictori naivi din România, Calistrat Robu „se lasă purtat de fantezie - aşa cum scrie artista plastică Daniela Gaftea în cuvântul introductiv al albumului intitulat „Omul - fiinţă trecătoare” - în pânzele sale făcându-şi tot mai des loc subiecte cu un profund angajament social, dând expresie protestului său împotriva regimului”.

Lucrările sale elaborate, vii, adevărate metafore picturale, „sondează - aşa cum spune Dumitru Savonea - profunzimi şi tensiuni unde firul epic este mereu intersectat de accente onirice cu dimensiuni neaşteptate”.

„Calistrat Robu - aşa cum scria criticul de artă Radu Negru, cu care artistul şi-a început relaţia furtunos, dar a sfârşit într-o prietenie aleasă - deşi a aflat de existenţa lui Marc Chagall, nu se lasă influenţat şi continuă să plutească într-o copilărie dezinvoltă cu personajele sale anecdotice”. Una dintre lucrările sale din tabără ilustrează corabia în derivă a Uniunii Europene, încărcată cu personaje caricaturale, purtată în spinare de cine altul decât Traian Băsescu.

„Mă eliberez de orice necaz când pictez, am o lume a mea pe care încerc s-o prezint în lucrările mele”

Ana Boţa, din Aiud, Alba, are o meserie dură pentru o femeie: este sculptor de catapetesme şi mobilier bisericesc. Sculptează uşi de altar, jilţuri şi troiţe din lemn de stejar, dar şi din alte esenţe, onorând comenzi care-i vin de pretutindeni.

Anul trecut a reuşit să scoată de sub tipar un album dedicat soţului său, pictorul naiv Valentin Boţa, care a trecut în veşnicie în anul 2002, cel care a fost, aşa cum spune ea, „timp de 20 de ani, soţ, tatăl copiilor mei, prieten, coleg şi îndrumător în lumea artei”.

Valentin Boţa, despre care artistul plastic şi scriitorul Gheorghe Boancă scria că „a trecut ca un vânt, ca o umbră, ca un vis, dar şi-a lăsat amprenta pentru totdeauna”, era, aşa cum remarca Alexandru Iuga, referent artistic la Casa de Cultură Aiud, „un naiv în adevăratul sens al cuvântului, adică era simplu, curat sufleteşte şi direct în exprimare”.

La fel este şi Ana Boţa, care pictează şi ea spunând că pictura este pentru ea „un hobby, pentru zilele de sărbătoare”.

„Mă eliberez de orice necaz când pictez, am o lume a mea pe care încerc s-o prezint în lucrările mele”, spune ea, adăugând că nu-i place „să iasă în faţă” şi preferă să „se piardă în grup”.

În tabăra de la Păltinoasa a pictat un tablou cu flori, un pescar (temă cu care este recunoscută în branşa pictorilor naivi) şi o scenă de viaţă cu personaje care clevetesc pe seama altora.

Dincolo de participările sale la târgurile de meşteri, expoziţiile şi saloanele de artă naivă, are în plan să scoată un album personal de sculptură.

„Îmi place să pictez, mă simt bine între lucrările mele şi nu-mi vine să mă despart de ele”

Maria Lupu, din Osoi, Iaşi, se prezintă plenar prin recentul său album intitulat „Mi-am găsit liniştea prin culoare”. A debutat ca pictor naiv în anul 2010, iar gestul a survenit momentului ieşirii sale la pensie. „Am fost - spune ea - o femeie foarte activă în viaţă şi m-am pomenit că nu am ce să fac şi credeam că voi deveni o neputincioasă”. A văzut nişte tablouri cu tematică religioasă aduse de cineva din Italia şi, în sinea ei, şi-a spus că aşa ceva ar putea să facă şi ea. A făcut „un braţ de schiţe” cu care s-a dus la Asociaţia Artiştilor Plastici din Iaşi şi, după o perioadă de şapte luni în care şi-a dovedit calităţile artistice, a fost acceptată ca membru.

În anul în care a debutat la Salonul de Primăvară, a primit, la Salonul de Toamnă, Premiul I.

Maria Lupu, „pictor naiv de referinţă în arta românească”, aşa cum remarcă artista plastică Daniela Gaftea, este „o portretistă prin excelenţă, o vindecătoare a sufletelor rătăcite şi umilite într-o societate indiferentă şi rece, unde diferenţele sociale se adâncesc din ce în ce mai mult”.

De când s-a apucat de pictură spune că nu o mai doare nimic şi nu-şi doreşte decât să picteze mai mult şi mai bine.

Într-o singură iarnă a realizat nu mai puţin de 30 de portrete în manieră naivă. „Când pictez - spune ea - în jurul meu parcă nu mai este nimic”. Mărturiseşte că îi vine foarte greu să se despartă de lucrările sale. „Îmi place să pictez, să văd tablourile acolo, mă simt bine între lucrările mele şi nu-mi vine să mă despart de ele”, spune ea.

„Am nostalgia întoarcerii în locuri pe care le-am cutreierat cu ani în urmă, a locurilor care mi-au hrănit spiritual fiinţa”

Valeria Tofan, acum bucureşteancă, dar de loc din satul Rânzeşti, comuna Fălciu, judeţul Vaslui, are un statut aparte. Este licenţiată în arte plastice, membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, colecţionară pasionată de artă şi profesor coordonator al Cenaclului Naţional de Artă Naivă.

Drumul său artistic a fost dus-întors, de la arta naivă la arta plastică profesionistă şi, cu o piruetă, înapoi la arta naivă. Criticul de artă Constantin Prut scria că Valeria Tofan „operează cu propriile sale calităţi cultivate printr-o dublă experienţă, a studiilor academice şi a unei creaţii spontane, libere”.

La Păltinoasa am găsit-o trebăluind în bucătărie. Era de serviciu la pregătirea masei. Pictează de la începutul anilor '80 şi primii patru, cinci ani a mers cu lunile în Delta Dunării, surprinzând aspecte inedite în arta românească (cum ar fi descărcarea şlepurilor cu marfă de către deţinuţi).

A strâns şi o impresionantă documentaţie pentru monografia satului său natal, dar nu şi-a dus la capăt proiectul. A întemeiat însă, în comuna Fălciu, un muzeu de artă (inaugurat la data de 20 mai 2012), dotat cu un atelier de creaţie şi o sală cu exponate specifice pentru un muzeu rural.

Apreciată de artistul plastic şi scriitorul Gheorghe Boancă drept „o fiinţă ce s-a dăruit trup şi suflet artei naive”, Valeria Tofan continuă să se inspire din filonul satului său natal care, aşa cum spune criticul de artă Alexandra Titu, este „zona experienţei mirifice, care îi hrăneşte subiectiv întreaga creaţie”.

În Bucovina nu s-a aflat acum pentru prima oară, dar a venit în premieră ca pictor. „Am nostalgia întoarcerii în locuri pe care le-am cutreierat cu ani în urmă - a spus ea - a locurilor care mi-au hrănit spiritual fiinţa”.

În curtea Casei Ignătescu, „fiecare colţişor poate fi un subiect pentru o lucrare”

În schimb Maria Goşoiu, din Constanţa, a păşit acum pentru prima dată în Bucovina şi s-a declarat încântată de tot ceea ce a întâlnit aici. Începutul ei în artă a fost academic, dar a încercat treptat să se îndepărteze de convenţii şi să se exprime degajat şi spontan.

„Lucrările mele sunt adevărate poveşti”, spune ea, poveşti pe care le-a auzit în copilăria pe care a petrecut-o la bunicii din Ialomiţa.

Lucrează şi grafică şi participă la saloane şi expoziţii de nivel naţional şi coordonează un cerc de pictură pentru copii, la Casa de Cultură din Murfatlar.

La Primăria Murfatlar are o expoziţie permanentă cu copiii.

Cu lucrări de artă naivă este prezentă la manifestări expoziţionale atât în ţară, cât şi în străinătate.

A fost invitată în Franţa, iar cu doi ani în urmă a participat la Expoziţia de Artă Naivă de la Katowice, în Polonia.

Recent s-a întors în ţară de la Trabzon, din Turcia, unde a participat la o expoziţie care reunea toate genurile şi tehnicile picturale.

Acum are o expoziţie personală la Forumul German din Reşiţa, iar în luna august va expune la Cercul Militar din Constanţa.

Tot în august va participa la o tabără de creaţie la Poiana Mărului (Caraş-Severin). În tabăra de pe malul pârâului Bucovăţ şi-a propus să nu abordeze subiecte care se repetă, pe care le ilustrează şi alţii. Inspiraţia i-a fost oferită chiar de curtea generoasă a Casei Ignătescu, „în care fiecare colţişor poate fi un subiect pentru o lucrare”.

„Sper ca această tabără din Bucovina să fie de bun augur pentru arta naivă din România”

Mezina grupului a fost Carla Olaru, în vârstă de 12 ani, elevă în clasa a VI-a la Şcoala Gimnazială Nr. 10 Suceava. Carla pictează de la vârsta de 3 ani, iar cel care a ambiţionat-o să se manifeste creator este tatăl său, Daniel Olaru, care pictează cu discreţie.

Carla, care are acasă câteva lucrări pe care le preţuieşte („cu valoare sentimentală”), îşi doreşte să deschidă o expoziţie personală.

Tabloul la care lucra în tabără cu culori acrylice avea un subiect fantastic: două puteri aflate în luptă pentru a câştiga un suflet.

Amfitrionul taberei, meşterul popular Toader Ignătescu, a rămas fidel uneltelor sale de cioplit lemnul. Figurile pe care le sculptează, fie ele măşti cu grimase satirice, fie lighioane ciudate desprinse parcă din basmele şi poveştile bunicilor, veghează asupra casei de vacanţă ca nişte spirite ocrotitoare.

„Sper - ne-a spus el - ca această tabără din Bucovina să fie de bun augur pentru arta naivă din România şi să poată fi dusă mai departe, prin alte ediţii care vor urma”.

Ecourile ei vor răsuna, cu siguranţă, la Salonul Naţional de Artă Naivă „Policarp Vacarciuc”, care va avea loc în această toamnă.