Zăcămintele de gaz din Suceava, un nou Eldorado

„Munţii noştri aur poartă, noi umblăm din poartă-n poartă” – Octavian Goga

Pământul de sub tălpile noastre ascunde bogăţii nebănuite, care acum sunt vânate de marile companii, în speranţa unor profituri imense.

De aproape o lună de zile, echipe ale unei mari companii de prospecţiuni geologice şi geofizice străbat localităţile din nord-estul judeţului, în căutarea de noi zăcăminte de gaz metan.

Cartierul general de operaţiuni al celor de la Prospecţiuni SA, companie controlată de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, a fost stabilit la Vicovu de Jos, unde, pe lângă clădirea unei carmangerii care a dat faliment, echipele de prospectori ocupă şi o bună parte a unui hotel din localitate, care a devenit sediu administrativ.

În fiecare dimineaţă, zeci de maşini şi utilaje de prospecţiune se răspândesc în judeţ, în căutarea celor mai potrivite locuri pentru demararea unor noi exploatări de gaz metan, despre care se bănuieşte că ar exista în zonă în cantităţi impresionante.

De altfel, în urma cercetărilor recente bazate pe interpretarea seismică, Platforma Moldovenească, cea mai veche unitate de platformă de pe teritoriul României, rivalizează direct cu Bazinul Transilvaniei în privinţa depozitelor de hidrocarburi.

Potenţialul uriaş al zăcămintelor de gaz metan din subteranul judeţului a ieşit la iveală, pentru public, abia prin 2005, când compania Regal Petroleum, aparţinând lui Frank Timiş, finul lui Ovidiu Tender, a anunţat oficial că a finalizat forarea unui puţ de explorare în perimetrul petrolier Suceava şi că datele prelevate de firmă evidenţiază existenţa unui zăcământ de gaze naturale important în această zonă, de aproximativ 684 de milioane de barili echivalent petrol.

Zăcământ cu potenţial de producţie de 26.000 de metri cubi pe zi, la Dorneşti

Recent, compania australiană Zeta Petroleum, care a cumpărat concesiunea pe care o avea Regal Petroleum în Suceava, a anunţat descoperirea unui nou zăcământ de gaze naturale exploatabil comercial, cu un potențial de producție de 26.000 de metri cubi pe zi, la Dorneşti.

Concesiunea este operată de partenerii celor de la Zeta, o firmă din Singapore, Raffles Energy, care deține celelalte 50% din drepturi.

„În continuare, alături de partenerii noștri de la Raffles, intenționăm să adoptăm o strategie rapidă, low cost, de majorarea a producției pe concesiunea de la Suceava. Ne vom concentra pe punerea în producției și a sondei SE-1. La asta se adaugă producția curentă de pe câmpul de gaze naturale de la Climăuți. Toate acestea ne vor ajuta să ne majorăm semnificativ veniturile nete generate de concesiunea de la Suceava”, a declarat directorul executiv al Zeta Petroleum, Stephen West.

Sonda SE-1, forată în 2005, a fost testată la un debit stabil de 25.500 de metri cubi de gaz pe zi.

Concesiunea gazeiferă Suceava, deţinută de Zeta Petroleum în parteneriat cu Raffles Energy SRL, acoperă o suprafaţă de 2.403 km pătraţi, în componenţa acesteia intrând câmpul Climauţi, de unde se extrage o producţie stabilă de 15.500 mc/zi, generând venituri nete de 25.000 de dolari/lună.

Concesiunea Suceava este amplasata în Podişul Moldovei, în continuarea bazinului Bârlad, deţinut de Chevron. Cantitatea de gaz care poate fi extrasă este estimată la 2,27 de miliarde metri cubi, aflată în rezervoare de adâncime mică, între 400 şi 1.000 de metri. Sonda Climauţi-1 produce gaz din nisipurile stratului Sarmaţian, la adâncimea de 470 de metri.

Opţiunile de dezvoltare a proiectului includ construcţia unui gazoduct care să unească  sondele cu infrastructura existentă şi utilizarea gazului pentru producerea energiei electrice la o centrală locală.

Costul lucrărilor este estimat la 2 milioane de euro pentru construcţia gazoductului, sau mult mai puţin, în cazul în care se va utiliza tehnologia gas-to-power (generarea energiei electrice).

Zeta Petroleum anticipează că cele două sonde care ar putea fi puse în exploatare de anul acesta vor recupera investiţiile în 12 luni, generând venituri suplimentare de 75.000 de dolari/lună.

Colaborare cu Chevron, pentru descoperirea de noi zăcămintele

La sfârșitul lunii aprilie, Zeta Petroleum a încheiat cu americanii de la Chevron un acord privind schimbul reciproc de informații și date legate de concesiunile de gaze naturale din România ale celor două companii, respectiv perimetrul de la Bârlad al Chevron, de 6.284 de kilometri pătrați, și cel de la Suceava, de 2.403 kilometri pătrați.

Acordul dă acces părților implicate la anumite informații cu privire la concesiunile respective, printre care se numără date istorice legate de foraj și de prospecțiunile seismice executate. Cele două perimetre, de la Suceava și Bârlad, se află unul în prelungirea celuilalt.

La data semnării, cei de la Zeta spuneau că acordul privind schimbul de date cu Chevron deschide noi potențiale pentru companie, pe lângă rezervele convenționale deja dovedite de la Suceava, unde se produc gaze din câmpul de la Climăuți.

„Credem deja că există un potențial de până la circa 2 miliarde de metri cubi de gaze naturale convenționale situate la mică adâncime (între 400 și 1.000 de metri), pe baza probelor și prospecțiunilor derulate până în prezent, și așteptăm să primim informații și despre descoperirile Chevron”, declara atunci directorul executiv al Zeta Petroleum.

Rămâne de văzut dacă bogăţiile din subsolul judeţului, exploatate de mari companii internaţionale, se vor reflecta în vreun fel asupra calităţii vieţii locuitorilor Sucevei, asupra sătenilor din localităţile unde se va fora şi pe unde vor trece gazoductele, dar şi asupra românilor în general, sau doar în buzunarele celor care conduc aceste companii, mai mult sau mai puţin la vedere.

Hartă a bogăţiilor subterane, cu ajutorul undelor sonore

Prospecţiunile care se desfăşoară în judeţul Suceava au stârnit panica unor locuitori, care, din prisma scandalului generat de exploatarea gazelor de şist, se tem ca testele efectuate acum să nu aibă impact negativ asupra mediului înconjurător.

Managerul de proiect care se ocupă de prospecţiunile din judeţul Suceava, Ion Ivănoiu, spune că temerile oamenilor sunt total neîntemeiate.

„În primul rând, nu e vorba de gaze de şist, ci de zăcăminte de gaze asemeni celor exploatate în Ardeal, unde se extrage gaz metan de atâta vreme, fără nici un fel de probleme. Apoi, acum se fac doar prospecţiuni, nu explorare şi nici exploatare. Practic, ce facem noi acum este o ecografie a zonelor subterane, pe baza undelor sonore. Este la fel ca o ecografie a corpului uman, pe care o facem atunci când mergem la doctor. Nu trebuie privită ca un procedeu periculos. Este chiar cea mai non-invazivă metodă de prospectare”, a explicat Ion Ivănoiu.

Mai exact, cei de la Prospecţiuni SA, companie cu peste 60 de ani de experienţă în industria de petrol şi gaze, realizează încă din anii '80 prospecţiuni seismice digitale 2D şi 3D, tehnologie folosită şi la Suceava.

Prospecţiunile seismometrice au la bază principiul reflexiei undelor acustice la contactul cu straturile de rocă, specialiştii obţinând astfel o imagine acustică a ceea ce se află în adâncurile pământului. Undele sonore sunt produse de obicei cu ajutorul unor vibratoare montate pe camioane speciale ori al unor explozii controlate, de mică putere. Undele de şoc rezultate se propagă prin scoarţa terestră, iar după ce sunt reflectate, sunt înregistrate de instrumentele de măsură. În baza măsurătorilor, oamenii de ştiinţă realizează modele computerizate tridimensionale ale formaţiunilor de rocă. La rândul lor, aceste modele indică prezenţa unor rezerve de gaze naturale.