Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cu o poveste de viaţă demnă de un scenariu de film, Geanina Smart este unul dintre românii care, din prisma destinului său, a iniţiativelor, a reuşitelor şi a planurilor sale, ar merita să ocupe un loc binemeritat în galeria românilordeosebiţi. Activistă convinsă a drepturilor omului, a drepturilor femeilor din Africa, militând de peste zece ani împotriva mutilării genitale, Geanina Smart şi-a început aventura în comuna suceveană Drăguşeni, unde s-a născut.
Părăseşte România la vârsta de 13 ani pentru a locui cu tatăl său în capitala Nigeriei, însă curând îşi dă seama că va fi o următoare victimă a mutilării genitale, o practică răspândită în Africa. Fuge în Los Angeles unde creează mii de modele de vestimentaţii pentru păpuşile Barbie, creaţiile sale fiind comercializate în magazine din întreaga lume, cu preţuri cuprinse între 60 şi 700 de dolari. În prezent, îşi canalizează energia pentru bunul mers al asociaţiei SWF (Servicing Wild Flowers) International, o organizaţie non-guvernamentală pe care a înfiinţat-o şi care vizează stoparea mutilării genitale a adolescentelor.
Povestea acesteia, dureroasă câteodată, alteori riscantă, altădată marcată de reuşite notabile, constituie, cu certitudine, un scenariu cuceritor.
„Brusc m-am trezit pe un alt continent, fără a şti o boabă de engleză”
Geanina Smart s-a născut la Suceava, în comuna Drăguşeni, tatăl său fiind de origine africană, printre primii studenţi de culoare veniţi în anii '60 în România, pentru a studia economia, iar mama ei fiind de loc tot din Suceava. A urmat cursurile Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Suceava până la vârsta de 13 ani, când a plecat pe continentul negru pentru a locui cu tatăl său în Lagos, Nigeria, ţară unde acesta ocupa funcţia de diplomat al ECOWAS (Economic Community of West African States).
„Din Suceava am plecat în anul 1985, la finalul clasei a VII-a. Abia îl cunoscusem pe tatăl meu şi brusc m-am trezit pe un alt continent, fără a şti o boabă de engleză. Am stat cinci ani în Lagos, unde am urmat Queen's College, cel mai bun liceu din Africa de Vest”, începe Geanina să povestească parcursul copilăriei sale.
După finalizarea studiilor liceale, Geanina a refuzat o bursă pentru a studia medicina în România, acceptând, în schimb, propunerea tatălui său de a-i cunoaşte ţara natală, respectiv Sierra Leone.
Astfel, în 1990, Geanina îl urmează pe tatăl său pe coasta de vest a Africii, în Sierra Leone, acolo unde află, pentru prima dată, de ritualurile barbare la care erau supuse adolescentele, respectiv mutilarea organelor genitale, numită şi circumcizia feminină, „o practică răspândită în Africa, ce naşte mari controverse, dar care este încă promovată de unele asociaţii”, menţionează Geanina. Conform acesteia, FGM (female genital mutilation) este un vechi obicei care în opinia multora face parte dintr-o tradiţie care nu trebuie schimbată, iar intervenţia se face cu diverse instrumente, de la cuţite şi până la cioburi de sticlă, de cele mai multe ori nefolosindu-se nici un anestezic sau dezinfectant.
„Am intrat în contact cu o altă lume, o lume pe care nu mi-o doream să o cunosc. Când am aflat de aceste practici, de metodele folosite, m-am îngrozit. Ştiam că va urma să trec prin aşa ceva, moment în care nu m-am gândit decât la evadarea din acea ţară”, povesteşte cu emoţie Geanina despre această etapă importantă a vieţii sale, un episod care avea să o marcheze pentru tot restul vieţii, dar care avea să-i îndrume paşii spre o nouă menire.
Cu două săptămâni înainte de începerea războiului civil din 1991, Geanina a reuşit să fugă din Sierra Leone, act ce va fi sancţionat de tatăl său, care o dezmoşteneşte.
„La 15 septembrie 1991, am evadat din acea lume. Am plecat doar cu hainele de pe mine, fără nimic altceva. Aveam 19 ani”, menţionează suceveanca.
Destinaţia: Oraşul Îngerilor
În America, Los Angeles mai exact, Geanina a ajuns la vârsta de 20 de ani.
Pasiunea pentru păpuşi, modă, haine şi creaţie vestimentară a descoperit-o încă de la vârsta copilăriei, când obişnuia să croiască diverse piese de vestimentaţie pentru păpuşile sale.
În 1993 se înscrie la facultatea de modă din cadrul Ray College of Design Chicago, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ superior din domeniu, pe care o frecventează până în luna iulie a anului 1995, când talentul îi este remarcat, oferindu-i-se oportunitatea de a lucra în lumea modei.
„Am făcut un proiect pe o păpuşă Barbie, iar o profesoară a universităţii, văzând detaliile modelului, mi-a povestit despre <universul Barbie> din America, despre fanatismul americanilor în ceea ce priveşte această păpuşă, despre colecţionari ce deţin chiar şi 3.000 de păpuşi de acest gen. În trei zile, cu sprijinul acelei profesoare, eram prezentă la un <Barbie Show> cu câteva creaţii proprii, unde am fost foarte apreciată. Sunt o poveste de succes a facultăţii, deşi nu am reuşit să o absolvesc”, relatează Geanina.
Ascensiunea româncei în lumea păpuşilor Barbie a fost rapidă, iar vreme de trei ani şi jumătate, creaţiile sale au fost comercializate în magazine din întreaga lume, cu preţuri cuprinse între 60 şi 700 de dolari. Creaţiile sale, în special cele unicat, au fost extrem de îndrăgite de colecţionari, iar comenzile erau atât de numeroase încât Geanina a angajat câteva românce care locuiau în L.A. pentru a putea onora toate comenzile. La scurt timp de la lansarea sa ca designer pentru păpuşi, a fost ofertată de compania Mattel, societate care comercializează păpuşi Barbie, însă a refuzat propunerea acesteia, optând să-şi facă propria afacere - ”Fantasy Creations by Nina Smart”.
În 2004 a pus bazele unei asociaţii al cărei obiectiv este stoparea mutilării genitale
„Din cauza unor evenimente petrecute în viaţa mea, nu am mai putut să continui ca designer pentru păpuşi şi am hotărât să mă reîntorc la şcoală”, spune Geanina, care la vârsta de 27 de ani a început facultatea de sociologie, apoi a terminat două masterate în domeniu şi a obţinut diploma de doctor în sociologie la University of California Irvine.
După traumatizanta experienţă din Sierra Leone, Geanina a considerat că trebuie să facă mai mult pentru fetele din Africa şi, în 2004, a pus bazele asociaţiei SWF (Servicing Wild Flowers) International, o organizaţie non-guvernamentală al cărei obiectiv este stoparea mutilării genitale a adolescentelor, informarea despre FGM şi despre maniera în care aceasta afectează viaţa celor care cad victime ale acestei practici. Geanina povesteşte că scopurile asociaţiei au la bază ideile lui Gandhi, ale Maicii Teresa, ale lui Wangari Maathai (prima femeie doctor în Africa), laureată a Premiul Nobel pentru Pace.
Mai mult de atât, de mai bine de cinci ani, asociaţia Geaninei susţine financiar şi coordonează o şcoală primară din Freetown (capitala Sierrei Leone), cu peste 500 de elevi provenind din medii dezavantajate, unde toate fetele sunt protejate de mutilarea genitală.
„Încerc să fiu un bun ambasador al României”
Viaţa Geaninei Smart ar merita cu siguranţă să fie ecranizată, iar povestea acesteia, dureroasă câteodată, alteori riscantă, altădată marcată de reuşite notabile, ar constitui, cu certitudine, un scenariu cuceritor.
De altfel, Geanina s-a gândit să împărtăşească o parte din experienţele sale din Africa, adunându-le într-o carte care va fi lansată în mai multe locuri ale lumii (SUA, India etc).
Deşi sunt mii de kilometri, ani mulţi şi experienţe numeroase care o despart de România, Gianina a rămas puternic legată de locurile natale şi speră ca memoriile ce le-a aşezat pe hârtie să fie publicate şi la Suceava.
„Deşi am trăit doar 13 ani la Suceava, încerc să fiu un bun ambasador al României şi pretutindeni, fără ezitare, mă prezint ca fiind româncă. Sper să lansez cartea şi la Suceava, să o public aici”, spune Geanina. Aceasta mai povesteşte că: „relatarea experienţelor din Africa e dureroasă pentru mine. În viaţa de zi cu zi sunt un om vesel, mă bucur de tot ce mi se oferă, dar, în acelaşi timp, port permanent în suflet trauma care m-a marcat în acei ani”.
Mai mult de atât, Geanina a mai scris o carte de poezii în limba română, parte din ele fiind scrise încă pe vremea când locuia la Suceava, celelalte fiind scrise în Africa.
Fondurile rezultate în urma vânzărilor cărţilor vor fi folosite pentru susţinerea proiectelor din Sierra Leone.
