Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Istoria este crudă chiar şi cu locurile de unde au ieşit campioni de legendă. Mai grav este însă că totul se produce sub privirile nepăsătoare ale autorităţilor, care nu au ridicat nici măcar un deget pentru a opri dezastrul.
Undeva la marginea municipiului Fălticeni. Un loc care acum nu spune absolut nimic, dar care odinioară era o adevărată pepinieră pentru campioni. În spatele unei porţi care scârţâie se deschide o curte care duce spre o clădire pe care doar o minune o ţine în picioare. Uşa de lemn ne aduce într-o lume a trecutului dureros. Praful de pe un bec care nu se ştie dacă funcţionează, un cântar cu greutăţi ruginite şi o pereche de papuci de sport ponosiţi aruncaţi pe jos. Mai multe perechi de mănuşi de box şi un ring improvizat ne aduc în lumea lui Vasile Nistor, fost campion european de seniori, în 1991 la Goteborg. De aici a plecat cel mai mare boxer al judeţului, iar timpul pare să se fi oprit în loc după plecarea sa. Atmosfera este sumbră şi doar copiii care vin acum şi se antrenează sub îndrumarea profesorului Constantin Chiriac dau viaţă unui loc care altfel te răvăşeşte.
Nimic din ceea ce este în sala ascunsă de ochii lumii nu-ţi dă impresia că de aici ar putea ieşi noi boxeri de valoare. Şi totuşi... Aparenţele înşeală uneori, cum este şi în acest caz. În 2012 şi 2013, elevii pregătiţi de Constantin Chiriac s-au întors acasă cu 14 medalii naţionale, ultimele două obţinute la sfârşitul săptămânii trecute la Cupa României la box de la Bacău, ambele de bronz.
„Monumente istorice” pentru sportivi din secolul nostru
Este greu de crezut că în fosta sală de sport a clubului Pal Fălticeni se poate obţine performanţă. Condiţiile de aici seamănă cu cele de după război, când clădirile erau în ruină iar o pereche de mănuşi de box o raritate. Pereţii scorojiţi sau de-a dreptul fără tencuială par să fi fost pe mâna unor meşteri nepricepuţi, care au uitat să-i îmbine pe la colţuri, astfel încât lumina se prelinge istovitor spre un trecut demult îngropat. Godinul ruginit din sala pare mai degrabă un exemplar de muzeu decât unul care să-i încălzească pe copiii care vin la antrenamente în lungile seri de iarnă, când temperaturile au scăzut şi cu mult sub 20 de grade Celsius. Sala de forţă este tot din filmele istorice, în timp ce sacii de antrenament îţi dau senzaţia că sunt gata să se rupă la orice pumn aruncat mai tare. Iar în sală există şi un ring de antrenament. Ridicat cu două degete deasupra podelei, ringul ţine loc de umeraşe, de loc pentru uscat hainele (nu şi în această perioadă) şi orice poate fi util pentru sportivii care îşi riscă sănătatea în acest spaţiu.
Nici un primar din Fălticeni nu a ridicat un pai pentru a sprijini acest sport
Modul cum arată sala de box din Fălticeni a fost până acum doar subiect de campanie electorală. Toţi primarii care au fost în fruntea municipiului Fălticeni au promis ajutor. Nici unul nu a ridicat însă un pai pentru a schimba destinul implacabil şi nedorit al acestei săli din care au ieşit campioni. Singurul om pentru care sala chiar are suflet se numeşte Constantin Chiriac. Din banii săi a cumpărat-o şi a salvat-o de la demolare. Tot din surse proprii a reuşit să o ţină în picioare, iar parteneriatul pe care îl are cu Colegiul Naţional „Nicu Gane” reprezintă unica sa consolare în ceea ce priveşte relaţiile cu autorităţile locale. Nici la nivel judeţean nu s-a găsit nimeni care să sprijine boxul de performanţă, mai ales că maestrul Chiriac este singurul, în afara lui Vasile Nistor, care deţine licenţa de antrenor în acest sport. E un sport care ar putea schimba destinul unor tineri, care în loc să se bată prin crâşme sau să devină membrii ai unor grupări infracţionale ar avea posibilitatea să-şi descarce energiile pe ringul de box. Trebuie însă doar ca autorităţile să deschidă ochii şi să se implice în relansarea unui sport care odinioară era un punct de atracţie important pentru tineri. Este cineva care vrea să se implice?
